Ziua Copilului în România. Statistici despre care nu putem spune că nu știm că există

Autor: Andreea Paul

În ce măsură putem cere copiilor din România să fie fericiți și competitivi, să colaboreze în echipe competitive, în condițiile în care un copil din trei trăiește în situații de risc de sărăcie sau excluziune socială, iar media abandonului şcolar este în creştere din 2013 încoace?

Copiii expuși riscului sărăciei sau excluziunii sociale în EU-28 au reprezentat 26,9 % din populația cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani în anul 2015 – ultimele date oficiale disponibile. Cea mai mare rată a copiilor săraci o găsim în țara noastră (46,8%), chiar peste Bulgaria (43,7%), potrivit datelor EUROSTAT. Mai concret, 1,7 milioane de copii din România trăiesc oficial în situații de risc de sărăcie sau excluziune socială. Realitatea din teren poate fi mai dură decât datele oficiale, iar problemele lor majore emoționale nu vor fi niciodate surprinse statistic.

Mai mult de jumătate dintre copiii UE ai căror părinți nu au ajuns la învățământul secundar superior au fost expuși riscului sărăciei. Studiile au arătat că rata de sărăcie şi excluziune socială în rândul copiilor se corelează cu nivelul de educație parentală. În realitate, s-a dovedit că rata de sărăcie şi excluziune socială creşte în cazul părinţilor cu un nivel de educaţie scăzut. În România, 77,8% dintre copii au părinţi cu nivel de studii scăzut, 44,5% au nivel mediu, comparativ cu 7,5% părinți cu un nivel ridicat de studii. Așadar, INACO – Inițiativa pentru Competitivitate cheamă la acțiuni ferme care să vizeze copiii și părinții deopotrivă.

Se ştie deja că sărăcia în rândul copiilor afectează nu numai șansele lor la incluziune socială, dar și starea lor de sănătate, capacitatea acestora de a-şi dezvolta întregul potențial mai târziu în viață. Mai mult, sărăcia combinată cu abandonul şcolar, reduce şansa tinerilor de a obţine calificări, de a se profesionaliza în concordanţă cu nevoile existente și viitoare pe piaţa muncii. Abandonul şcolar este unul dintre obstacolele ocupării forței de muncă cu venituri decente. Ori abandonul școlar a crescut în România din 2013 încoace. O astfel de stare de fapt împiedică nu numai realizarea individuală, ci şi creșterea economică şi productivitatea, ambele bazându-se pe inovare, susţinută de o forţă de muncă specializată şi competitivă.

Rata de cuprindere în învăţământul preuniversitar a fost în de 61,6% din populaţia rezidentă de 0-23 ani, tendinţa fiind descrescătoare. Rata abandonului şcolar a fost de 19,1% în 2015, departe de obiectivul naţional de 11,3%, potrivit ultimelor date statistice oficiale ale INS, în România, în anul 2015-2016.

“Având numeroase implicaţii la nivel social  (inadaptare şi incapacitate de integrare socială, deci marginalizare socială) şi economic (capacitate redusă de inserţie profesională, productivitate scăzută, venituri fiscale mai mici, cheltuieli mai mari pentru alocaţiile sociale sau cu sănătatea), abandonul şcolar reduce semnificativ şansele autorealizării tânărului ca adult şi automat regăsirea acestuia în situaţii de risc social, ceea ce afectează direct potenţialul unei ţări de a creşte economic şi a fi competitivă” a declarat Andreea Paul, președintele INACO. Luând în calcul aceste elemente negative, INACO susține demersurile Comisiei Europene care a propus statelor-membre intervenții timpurii și abordări preventive ale sărăciei, precum educaţia timpurie şi susţinerea părinţilor în situaţii de deprivare materială.

Prin proiectul ICOTI-Iniţiativa pentru Competitivitate a Tinerilor, INACO vrea să promoveze competitivitatea tinerilor prin programe special dedicate generaţiei tinere: Academia de Voluntariat / Ora de Economie pentru clasele 0-4 / Primii Pași în Antreprenoriat / Programul de Mentorat / Ateliere creative pentru Tinerii din Comunități Defavorizate / Meseriile viitorului pentru tinerii meseriași din școlile profesionale – realizate de specialişti cu notorietate în domeniu.