de Andreea Paul
în 25 septembrie 2025
Caiacul de performanță traversează o transformare multiplă în următorii 5–10 ani: adaptări în guvernanţa competițională, evoluţii tehnologice în proiectarea şi monitorizarea echipamentelor, digitalizare intensivă a antrenamentului şi evaluării, dar şi o schimbare profundă în modelul de suport psihologic şi de bunăstare a sportivului. Ca mamă a celei mai tinere participante calificate la Campionatul European și Mondial de Kaiac pentru Juniori 2025, am avut șansa de a fi mai aproape de semnalele viitorului din acest sport și de a studia tendinţele cheie care stau la baza recomandărilor practice pentru integrarea responsabilă a tehnologiei și protecţia sportivilor. Am completat aceste observații cu dovezile și anticipările academice și instituţionale referitoare la viitorul caiacului de performanţă, bazându-mă pe documentele oficiale ale ICF, recenzii și studii științifice recente în biomecanică, senzori și realitate virtuală, precum și pe bunele practici raportate de centrele naţionale de perfomanţă, precum AIS, NIH și German Sport University.
1. Context de guvernanţă şi format competiţional (5–10 ani)
ICF a iniţiat în ultimii ani strategii şi revizuiri de regulament menite să aducă sportul mai aproape de public, să îmbunătăţească siguranţa şi echitatea competiţiilor şi să încurajeze inovaţia tehnologică. Strategiile ”Fit for Future” (2022) şi ”Fit for Future – Evolution” (2024) reflectă orientarea clară în direcţia modernizării calendarului competițional, a formatelor televizabile (inclusiv extinderea kayak-cross, o competiție de slalom în care participanții concurează pe o pistă cu mai multe obstacole) şi a implicării atletului în deciziile de politică sportivă [1][2].
În termeni practici, ne aşteptăm la: (a) consolidarea regulamentelor tehnice pentru a include limitări/omologări ale echipamentelor inteligente (senzori integrați, materiale noi), (b) creşterea evenimentelor head-to-head (kayak cross, format scurt) care solicită adaptări ale pregătirii tactice şi ale strategiilor de selecţie, şi (c) politici noi privind datele şi protecţia sportivilor (inclusiv politici anti-doping şi de confidenţialitate a telemetriei) [3][4][5].
2. Echipamente şi materiale — optimizare continuă
Materialele compozite (fibra de carbon și lay‑up-uri avansate) rămân fundamentale, dar producătorii şi centrele de cercetare folosesc tot mai mult prototipare digitală (CFD) şi imprimare 3D pentru a produce componente ergonomice personalizate (suporturi pentru picioare, genunchi, scaune, mânere etc.) care optimizează transferul de putere și confortul sportivului [6][7].
Studiile de hidrodinamică şi CFD (Computational Fluid Dynamics – Dinamica Fluidelor Computaționale – metodă folosită în simulările computerizate pentru a analiza și prezice comportamentul apei în jurul și prin barcă) aplicate la caiacele de sprint au arătat că optimizările locale ale geometriei carenei şi ale interacţiunii pală‑apă pot genera avantaje măsurabile, în special în regimuri de viteză înaltă; aceste instrumente permit găsirea compromisului optim între reducerea rezistenţei și stabilitate. Cercetările recente folosesc modele VOF (Volume of Fluid – metodă de urmărire a frontierelor dintre apă și aer) și validări pe apă pentru a determina rezistența totală și componentele sale (frecarea bărcii la suprafața apei, rezistenta generată de formarea undelor la suprafața apei, rezistența aerodinamică) [8][9][10].
Pe de altă parte, integrarea senzorilor direct pe pală și pe barcă (strain gauges – senzori de deformare, IMU – Inertial Measurement Unit, GNSS – Global Navigation Satellite Systems de mare precizie, senzori pentru măsurarea forței) devine practică uzuală la centrele de top; aceste sisteme permit nu doar măsurători post‑antrenament, ci şi feedback în timp real în timpul sesiunilor de antrenament, ceea ce schimbă maniera în care antrenorii și biomecaniștii validează tehnica sportivului [11][12].
3. Antrenament, tehnologie și date (AI, senzori, VR)
Tendinţa centrală este trecerea de la analize izolate (video) la sisteme integrate, multimodale: date video (pose estimation & computer vision – estimarea poziției & simulare computerizată), telemetrie GNSS, măsurători ale forței pe pală și date fiziologice (HR, HRV, lactat). Combinate cu algoritmi de machine learning, aceste date permit identificarea tiparelor de eficienţă individuală și predicţia riscului de suprasolicitare [11][13][14].
Inteligenţa artificială evoluează în două direcţii: (a) modele de analiză tehnică (pose‑estimation markerless, segmentation, waterline detection) care permit evaluări precise fără set‑up voluminos, şi (b) modele predictive care leagă încărcarea de antrenament și răspunsurile fiziologice pentru a optimiza ciclurile de pregătire (periodizare individualizată) [15][16][17].
Realitatea virtuală (VR) și realitățile extinse (XR) sunt deja folosite în pregătirea unor discipline conexe (ex. slalom, nataţie) pentru repetări mentale, practică tactică și expunere controlată la stresul competițional. Cazuri publice (ex.: utilizarea VR în pregătirea pentru Paris 2024 de către echipe australiene, inclusiv aplicaţii dezvoltate pentru Jess Fox) arată viabilitatea practică a instrumentelor VR combinate cu biofeedback [18][19][20].
4. Psihologie sportivă modernă și bunăstarea atleților
Paradigma se extinde de la ”mental toughness” (putere mentală) la un model de sănătate psihică integrat: screening continuu, intervenții timpurii, suport pentru tranziţii de carieră și programe de prevenţie a suprasolicitării (burnout‑ului). Centrele de elită integrează acum psihologi, specialiști în somn și nutriție în echipele de performanță [2][21].
Intervenţiile concrete cu probe ştiinţifice includ HRV biofeedback (variabilitatea ritmului cardiac pentru reglarea tonusului autonom) și protocoale de neurofeedback care aduc rezultate promiţătoare în discipline de precizie și în reglarea stării de excitaţie fizică sau emoțională; literatura actuală arată potenţialul, dar subliniază şi necesitatea standardizării protocoalelor şi a studiilor aleatorii pe sportivii de elită [22][23][24].
5. Pregătirea fizică și dezvoltarea talentului
Modelele FTEM (Functional, Technical, Emotional and Mental\ – model multifuncțional de evaluare a stării de sănătate a sportivului în 4 dimeniuni principale: funcțional, tehnic, emoțional și mental) și ATDE (Assessment of Technology Development and Evaluation) – folosit pentru a evalua dezvoltarea și eficiența tehnologiilor, utilizate de Australia, de exemplu, şi adoptate de alte federaţii, continuă să fie recomandate pentru dezvoltarea talentului, promovând o specializare târzie, expunere la multiple pregătiri funcţionale (cross‑training) și suport multidisciplinar. Aceasta reduce riscul de suprasolicitare precoce și crește longevitatea carierei [1][18].
Tehnic, evaluările combinate (ergometru specific de caiac, măsurători de putere pe apă estimate prin IMU/senzori de putere, analizele posturale, profile de lactat) permit individualizarea programelor de forță, putere şi capacitate aerobă/anaerobă [11][25][26].
6. Etică, reglementare și protecția sportivilor
Pe măsură ce telemetria și instrumentele digitale devin omniprezente, apar provocări serioase: discrepanţe de acces la tehnologie între federații, riscuri privind proprietatea și portabilitatea datelor atletului, și necesitatea unor reguli clare care reglementează ce măsurători sunt permise în competiție. ICF are politici de confidenţialitate şi documente privind protecţia datelor asociate programelor anti‑doping, însă este necesară o clarificare extinsă pentru telemetria operaţională [4][7][8].
Recomandările cheie includ implementarea unor standarde de guvernanţă a datelor (conform GDPR în UE), protocoale de acces echitabil la tehnologie pentru federații mai mici și un cadru etic pentru utilizarea intervențiilor cognitive/neuromodulatorii în sportul de performanță [27][8].
Concluzii şi recomandări practice
Pe termen scurt (5 ani): integrarea senzorilor pe padelă și barcă în centrele naționale, adoptarea VR în pregătirea mentală pentru probe tehnice și optimism moderat în privinţa instrumentelor de AI care devin tot mai utile pentru analiza tehnică.
Pe termen lung (10 ani): sisteme AI‑driven capabile de optimizări tactice în timp real, proiectare hidrodinamică avansată și standarde de protecţie a datelor sportivului care devin obligatorii.
Recomandări pentru federaţii şi cluburi:
• Investiţie etapizată în senzori și capacităţi de prelucrare a datelor;
• Crearea unui registru intern al datelor şi politici clare de consimţământ şi acces;
• Formare profesională pentru antrenori în interpretarea datelor şi folosirea noilor tehnologii, inclusiv a instrumentelor VR;
• Cooperare regională pentru acces echitabil la tehnologie (facilități partajate, scheme de împrumut etc.).
Bibliografie
1. International Canoe Federation, ‘Fit for Future – Strategic Plan 2022–24’ (ICF, 1 November 2022) https://www.canoeicf.com/sites/default/files/icf_fit_for_future_-_strategic_plan_2022-24_01-11-22.pdf [accesat în 25 septembrie 2025]
2. International Canoe Federation, ‘Fit for Future – Evolution’ (ICF, 17 October 2024) https://federations.canoeicf.com/sites/default/files/icf_fit_for_future_-_evolution_2024.pdf [accesat în 25 septembrie 2025]
3. International Canoe Federation, ‘ICF Canoe Sprint Competition Rules 2023’ (ICF, 2023) https://www.canoeicf.com/sites/default/files/2023_icf_competition_canoe_sprint_rules_v2.pdf [accesat în 25 septembrie 2025]
4. International Canoe Federation, ‘ICF Canoe Sprint Competition Rules 2025 (final)’ (ICF, 2025) https://www.canoeicf.com/sites/default/files/2025_icf_canoe_sprint_competition_rules_final.pdf [accesat în 25 septembrie 2025]
5. International Canoe Federation, ‘2024 Kayak Cross Rule Interpretations’ (ICF, 14 May 2024) https://www.canoeicf.com/sites/default/files/2024_kayak_cross_rule_interpretations.pdf [accesat în 25 septembrie 2025]
6. International Canoe Federation, ‘Canoe Slalom Competition Rules 2023–2024’ (ICF, 2023) https://www.canoeicf.com/sites/default/files/2024_canoe_slalom_competition_rules_vapril_1.0.pdf [accesat în 25 septembrie 2025]
7. International Canoe Federation, ‘Rules & Documents’ (ICF website) https://www.canoeicf.com/rules [accesat în 25 septembrie 2025]
8. International Canoe Federation, ‘ICF Anti‑Doping Data Protection Policy’ (ICF) https://www.canoeicf.com/sites/default/files/icf_anti-doping_data_protection_policy.pdf [accesat în 25 septembrie 2025]
9. Cruz, M.I., Sarmento, H., Amaro, A.M., Roseiro, L., & Gomes, B.B., ‘Advancements in Performance Monitoring: A Systematic Review of Sensor Technologies in Rowing and Canoeing Biomechanics’, Sports 12 (2024) 254. https://www.mdpi.com/2075-4663/12/9/254 [accesat în 25 septembrie 2025]
10. de Vette, V.G., Veeger, D.J., & van Dijk, M.P., ‘Using Wearable Sensors to Estimate Mechanical Power Output in Cyclical Sports Other Than Cycling — A Review’, Sensors 23 (2023) 50. https://research.tudelft.nl/files/141804098/sensors_23_00050.pdf [accesat în 25 septembrie 2025]
11. Liu, L., et al., ‘Paddle Stroke Analysis for Kayakers Using Wearable Multiple Sensor Fusion Technology’, Sensors 21 (2021) 914. https://www.mdpi.com/1424-8220/21/3/914 [accesat în 25 septembrie 2025]
12. Miyazaki, S., et al., ‘Development of a video camera‑type kayak motion capture system (KMCS)’, Journal / Conference (2023) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10364805/ [accesat în 25 septembrie 2025]
13. Michael, J.S., ‘Determinants of kayak paddling performance’, Journal of Sports Sciences (2009) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19705767/ [accesat în 25 septembrie 2025]
14. Deliberato, M. & collaborators, ‘On the Physics of Kayaking’, Applied Sciences 12 (2022) 8925. https://www.mdpi.com/2076-3417/12/18/8925 [accesat în 25 septembrie 2025]
15. Use of CFD to Study the Resistance of Sprint Master Canoe’, ResearchGate / Ansys study (2018–2024) https://www.researchgate.net/publication/273765009_Use_of_CFD_to_Study_the_Resistance_of_Sprint_Master_Canoe [accesat în 25 septembrie 2025]
16. Plastex, ‘Hydromechanics for development of sprint canoes’ (technical report) https://www.plastexboats.com/pliki/Hydromechanics-of-Sprint-canoes-ver-final%2B.pdf [accesat în 25 septembrie 2025]
17. Witte, K., ‘Sports training in virtual reality with a focus on visual aids’, Frontiers in Sports and Active Living (2025). https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11966202/ [accesat în 25 septembrie 2025]
18. Paddle Australia, ‘National Athlete Pathway Framework (Sprint) (NAPF) (2020, updated)’; and Paddle Australia reporting on Paris 2024 preparation https://paddle.org.au/wp-content/uploads/2020/09/NAPF.SPRINT.2020-update.pdf and https://paddle.org.au/2024/07/26/paris-2024-preview-canoe-sprint-and-canoe-slalom/ [accesat în 25 septembrie 2025]
19. Journalistic coverage and AIS reporting on VR for Jess Fox: ‘The incredible VR tech preparing Fox for Paris Gold’, Herald Sun (2024); AIS mentions and coverage https://www.heraldsun.com.au/sport/olympics/australian-team/the-incredible-virtual-reality-technology-preparing-jess-fox-for-gold-at-the-paris-games/news-story/769a13d435a7d461004d46d5d8e392eb [accesat în 25 septembrie 2025]
20. Pagaduan, J.C., ‘Can Heart Rate Variability Biofeedback Improve Athletic Performance? A Systematic Review’ (2020) https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7386140/ [accesat în 25 septembrie 2025]
21. Rydzik, Ł., ‘The Use of Neurofeedback in Sports Training: A Systematic Review’ (2023) https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10136619/ [accesat în 25 septembrie 2025]
22. Tosti, B., ‘Neurofeedback Training Protocols in Sports: A Systematic Review’ (MDPI Brain Sciences, 2024) https://www.mdpi.com/2076-3425/14/10/1036 [accesat în 25 septembrie 2025]
23. de Vette, V.G., et al., ‘A Rigorous and Integrated On‑Water Monitoring System for Rowing’ (Sensors, 2023) https://www.mdpi.com/1424-8220/23/13/6150 [accesat în 25 septembrie 2025]
24. Migliaccio, G.M., Padulo, J. & Russo, L., ‘The Impact of Wearable Technologies on Marginal Gains in Sports Performance’, Applied Sciences 14 (2024) 6649. https://doi.org/10.3390/app14156649 [accesat în 25 septembrie 2025]
25. Keefe, A.G., et al., ‘Body Composition Characteristics of Elite Senior and U23 Sprint Kayak Athletes’ (2025) https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12115649/ [accesat în 25 septembrie 2025]
26. Pietraszewski, P., et al., ‘The Role of Artificial Intelligence in Sports Analytics: A Systematic Review’ Applied Sciences 15 (2025) 7254. https://doi.org/10.3390/app15137254 [accesat în 25 septembrie 2025]
27. European Union, ‘Regulation (EU) 2016/679 (General Data Protection Regulation)’, EUR-Lex https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2016/679/oj/eng [accesat în 25 septembrie 2025]
28. International Canoe Federation, ‘Privacy Policy’ (ICF website) https://www.canoeicf.com/icf-privacy-policy [accesat în 25 septembrie 2025]