| Autori: Andreea Paul și Anca Tamaș (INACO) |
Rezultatele ediției a treia a analizei gradului de implementare a Strategiei Naţionale de Competitivitate, publicată în august 2019, pe cele cinci axe strategice şi cele 27 de direcţii de acțiune, conform indicatorilor asumaţi de către instituțiile publice, arată regrese față de anul trecut.
Astfel, din totalul celor 27 de obiective/direcţii de acţiune, unul singur este realizat, 6 sunt parțial realizate, iar restul de 20 sunt nerealizate, în multe dintre acestea regresul fiind semnificativ față de țintele asumate.
Aceste rezultate au fost relevate în urma unei analizei realizate de INACO – Inițiativa pentru Competitivitate, în cadrul proiectului„Politici publice alternative pentru dezvoltare locală competitivă”.
Prin Strategia Naţională pentru Competitivitate (SNC) se fac eforturi de recuperare a decalajelor de dezvoltare, de îmbunătățire a calității mediului investițional, administrativ, de sănătate, de educație și cercetare. Acest document strategic este coordonat de Ministerul Economiei, în corelație cu ciclul financiar european (2014-2020) și propune un pachet de soluţii pentru a scăpa din ceea ce se numește “capcana ţărilor cu venit mediu”, pentru valorificarea potenţialului competitiv recunoscut, real, dar incomplet pus în valoare.
În viziunea SNC, cele 4 direcţii majore de dezvoltare în perioada 2014-2020 sunt:
• Restructurarea sectoarelor economice în direcţia unor poziţii competitive superioare;
• Formarea masei critice de firme competitive prin crearea unui mediu atractiv, transparent şi inovativ;
• Integrarea marilor jucători într-un proiect coerent de dezvoltare a economiei;
• Integrarea societăţii într-un proiect coerent de dezvoltare a economiei.
Cele cinci priorităţi strategice propuse de SNC prin Hotărârea Guvernului nr. 775/2015, https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2018/08/HG-26.pdf, sunt:
1. Îmbunătăţirea mediului de reglementare;
2. Acţiuni parteneriale între mediul public şi mediul privat;
3. Factori şi servicii suport;
4. Promovarea sectoarelor de viitor;
5. Pregătirea Generaţiei 2050 şi provocări societale.
Sectoarele cheie identificate, care să devină motoare ale economiei, sunt: turismul şi ecoturismul, textile şi pielărie, lemn şi mobilă, construcții, industrii creative, industria auto şi componente, tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, procesarea alimentelor şi
a băuturilor, sănătate şi produse farmaceutice, energie şi management de mediu, bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură), biofarmaceutică şi biotehnologii.
„Evaluarea Strategiei se va realiza la nivelul Ministerului Economiei și anual va fi elaborat un raport prin care se va urmări stadiul atingerii obiectivelor din cadrul Strategiei Naționale pentru Competitivitate. Acest raport va integra și rezultatele monitorizării Programelor Operaționale, care vor susține implementarea Strategiei Naționale pentru Competitivitate la nivelul Autorităților de Management și a Organismelor Intermediare la nivelul ministerelor de linie. Rapoartele anuale de evaluare vor fi prezentate și supuse aprobării Ministrului Economiei” (Hotărâre de Guvern pentru modificarea Strategiei naţionale pentru competitivitate 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 775/2015, https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2018/08/HG-26.pdf).
Aceeași strategie prevede obligația monitorizării şi a evaluării SNC de către acelaşi minister care a elaborat-o, respectiv Ministerul Economiei.
Cercetarea independentă a INACO vine ca urmare a faptului că până în acest moment nu s-a făcut publică nicio astfel de analiză a gradului de implementare, în funcție de țintele pe care acest document strategic și le-a stabilit și asumat oficial prin Guvernul României.
Economia reală transmite semnale puternice de pierdere agresivă de competitivitate în comerțul exterior.
Deficitul comerțului exterior a depășit 6,7 miliarde euro în anul 2018, o deteriorare cu peste două treimi față de anul anterior, iar dezechilibrele continuă să se adâncească accelerat în anul 2019.
În primele 5 luni ale acestui an, România a importat cu aproape 3 miliarde de euro mai multe bunuri și servicii decât a exportat. Deficitul comercial s-a deteriorat cu 84% față de aceeași perioadă a anului anterior, conform ultimelor date oficiale BNR.
Deficitul comerțului cu bunuri și servicii contribuie cu 87% la deficitul contului curent în acest an. Mărfurile generale contribuie negativ cu peste 6,3 miliarde euro la acest deficit, iar excedentul serviciilor de peste 3,3 miliarde euro echilibrează doar parțial balanța.
Cota de piață mondială de exporturi a României în 2018 e de 0,4%, jumătate din ținta SNC de 0,8% (sursa: Eurostat, august 2019, https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.dotab=table&init=1&plugin=1&pcode=tipsex20&language=en).
Analiza detaliată INACO poate fi accesată aici.
Alternativa pe care INACO o propune, în vederea atingerii obiectivelor din SNC, este crearea Grupurilor de Initiațivă Locală pentru Economia Viitorului (GILEV). Acestea reprezintă un parteneriat între reprezentanți ai sectoarelor public-privat de la nivel local şi au misiunea de a elabora propuneri de politici publice locale alternative, conectate la economia viitorului. În acelaşi timp, stimulează schimbul de experienţă între actorii implicaţi, deschiderea şi modernizarea instituţiilor publice şi facilitează construirea bugetării locale participative. Acest tip de bugetare creşte transparenţa în sectorul public şi asigură că, în cheltuirea banului public, sunt prioritare nevoile comunităţii. Prin crearea GILEV-urilor va fi îmbunătățită calitatea strategiilor economice și sociale ale României, iar aceasta va conduce la promovarea unei economii inovative, competitive, bazată pe cunoaştere, dar şi eco-friendly.