România pe locul 20 în „Registrul de transparenţă” U.E al grupurilor de interese publice…

Autor: Andreea Paul

România pe locul 20 la numărul purtătorilor de interese al autorităţilor publice și al entităţilor mixte care fac lobby și sunt înscrise în „Registrul de transparenţă” al UE

Pe locul 15 la cifra lor de afaceri. Pe locul 5 la granturile obținute

Vrei ca decizia europeană să aibă impact pozitiv asupra comunității tale, atunci trebuie să faci lobby la Bruxelles. 4 dintre cele 536 de organizaţii care reprezintă interesele autorităţilor locale, regionale şi municipale, alte entităţi publice şi mixte, care fac lobby oficial în instituțiile cheie europene, provin din România. Cifra de afaceri ale celor 4 purtători de interese publice sau mixte români se ridică la 1,1 miliarde euro, iar granturile de care au beneficiat sunt de aproximativ 171 de milioane de euro.

 

În „Registrul de transparenţă” al UE, România este reprezentată de: Uniunea Consiliilor Judeţene din România, Consiliul Judeţean Harghita, precum şi de companiile feroviare naţionale C.F.R. S.A. şi C.F.R. Marfă. Activitățile românești de lobby sunt actualmente interesate așadar de reprezentarea etnică a maghiarilor, de interesul pentru CFR sau pentru realizarea proiectelor europene de către Consiliile Județene. România ar putea fi mult mai bine reprezentată în topul lobbyului de organizații, de firme care doresc să-și susțină interesele la nivelul european – dar poate și lipsa legislației privitoare la lobby pune piedici unui asemenea demers.

În timp ce companiile româneşti feroviare au drept interese specifice transporturile şi reţele transeuropene, celelalte două organizaţii menţionate au o sferă foarte largă de activitate care pleacă de la domeniul de afaceri economice şi financiare, agricultură şi dezvoltare rurală, până la combaterea schimbărilor climatice, afaceri interne, comunicare, stabilitatea financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital, fără a exclude domeniul transporturilor.

 

Cine face lobby oficial și transparent în UE?

Activitatea de lobby, de reprezentare a intereselor publice și private, la nivelul Uniunii Europene este transparentizată într-un Registru cu același nume, unde înscrierea purtătorilor de interese este voluntară, dar necesară pentru acreditarea la Parlamentul European sau la Comisia Europeană. Același Registru, prezentat sub forma unei baze de date, oferă informații actualizate cu privire la aceste interese şi costurile aferente, iar acum se află în plină dezbatere europeană propunerea de înscriere obligatorie în Registru a tuturor purtătorilor de interese. În acest fel, registrul permite controlul public, oferindu-le cetățenilor și altor grupuri de interese posibilitatea de a urmări activitățile grupurilor de interese. Dintre cele 11.218 entităţi înscrise în „Registrul de transparenţă” la data de 18 februarie 2017:

• 5602 sunt Reprezentanţi interni cu activităţi de lobby şi asociaţii comerciale / de întreprinderi / profesionale,
• 2892 sunt Organizaţii neguvernamentale, 829 Grupuri de reflecţie, instituţii academice şi de cercetare,
• 1310 sunt Societăţi de consultanţă specializată / cabinete de avocatură / consultanţi independenţi,
• 536 sunt Organizaţii care reprezintă autorităţi locale, regionale şi municipale, alte entităţi publice şi mixte din cincizeci de ţări, majoritatea din Uniunea Europeană,
• 49 sunt Organizaţii care reprezintă biserici şi comunităţi religioase.

Deşi modestă, nu trebuie trecută cu vederea prezenţa unor reprezentanţi de interese de pe alte continente (Africa, Asia, Nord-America, America Latină).

 

Topul înscrișilor publici în „Registrul de transparenţă” al UE

 

Atât din punct de vedere numeric, dar şi al cifrei de afaceri, 5 dintre statele fondatoare ale Comunităţii Economice Europene se află în topul prezenţei în Registrul de transparenţă din perspectiva reprezentării intereselor autorităților publice și entităților mixte: Belgia (86), Franţa (68), Germania (56), Italia (50) şi Olanda (31). O prezenţă consistentă o înregistrează şi Spania (47).

Comparativ cu prezenţa celorlalte state înscrise în „Registru”, România, cu cei patru agenţi de reprezentare a intereselor publice în sfera lobby-ului, are o reprezentare slabă, fiind pe locul 20 între cele 50 de țări reprezentate (vezi tabelul 1).

În ceea ce priveşte forţa financiară a ocupanţilor primelor poziţii din top, aceasta este una considerabilă, la nivelul zecilor de miliarde euro (vezi tabelul 2). În urma analizei datelor disponibile, constatăm că Belgia, Germania, Spania şi Franţa au obţinut suport financiar – sub formă de granturi – de peste 2 Mld euro – din totalul de 2,3 Mld euro, cât au reprezentat granturile oferite celor 30 de state beneficiare (vezi tabelul 3).

Deşi redusă numeric, reprezentarea românească a interesului public totalizează o cifră de afaceri de cca. 1,1 Mld. Euro. Din punctul de vedere al granturilor obținute, România s-a situat pe locul al cincilea, cu un total de peste 171 Mil. euro (din care C.F.R. S.A. a beneficiat de 170 Mil. euro prin Connecting Europe Facility).

 

Cum interpretăm activitatea de lobby a instituțiilor și entităților publice la nivelul UE?

Deşi implicarea în procesul de influenţare a elaborării şi punerii în aplicare a politicilor UE nu este complet transparentă, așadar imposibil de măsurat, datele din „Registrul de transparență” arată că decizii cu caracter administrativ (decizii, regulamente, standarde) produc avantaje superioare organizaţiilor active în „Registru”. Experienţa naţională în legiferarea activităţilor de lobby nu justifiă topul prezentat. O explicaţie mult mai bună ține de experienţa pe care statele fondatoare au dobândit-o în relaţia cu birocraţia de la Bruxelles – conturarea deciziilor în fazele premergătoare – întâlnirile informale – acolo unde se conturează în linii generale deciziile. Această ipoteză este consolidată şi de beneficiile financiare ale grupurilor de interese reprezentate în instituţiile-cheie ale Uniunii, în Comisia Europeană şi Parlamentul European.

În definitiv, nu trebuie pierdut din vedere faptul că activitatea grupurilor de interese poate fi susţinută şi indirect, prin reprezentanţii naţionali în Comisia Europeană şi Parlamentul European fără ca acest lucru să fie consemnat în registrul de transparenţă.

 

Tabelul nr. 1: Numărul purtătorilor de interese publice sau al entităților publice și mixte înscrise în „Registrul de transparenţă” al UE, în funcţie de ţara de origine (2008-2017)

 

Nr. Crt.	Ţara	Nr. Purtători de interese publice
1.	Belgia	86
2.	Franţa	68
3.	Germania	56
4.	Italia	50
5.	Spania	47
6.	Ţările de Jos	31
7.	Regatul Unit	26
8.	Suedia	19
9.	Portugalia	16
10.	Danemarca	15
11.	Grecia	13
12.	Finlanda	11
13.	Austria	10
14.	Polonia	9
15.	Irlanda	8
16.	Norvegia	8
17.	Ungaria	6
18.	Bulgaria	5
19.	Croaţia	5
20.	România	4
21.	Elveţia	4
22.	Maroc	3
23.	Republica Cehă	3
24.	Slovacia	3
25.	Turcia	3
26.	Letonia	2
27.	Venezuela	2
28.	Lituania	2
29.	Brazilia	2
30.	Estonia	2
31.	Slovenia	2
32.	Republica Moldova	2
33.	Emiratele Arabe Unite	2
34.	Luxemburg	2
35.	Republica Democrată Congo	1
36.	Uganda	1
37.	Vanuatu	1
38.	China	1
39.	Thailanda	1
40.	Pakistan	1
41.	Sri Lanka	1
42.	Uruguay	1
43.	Kenya	1
44.	Canada	0
45.	Etiopia	0
46.	Islanda	0
47.	Liechtenstein	0
48.	Malta	0
49.	SUA	0
50.	Tunisia	0

Sursa: Datele au fost calculate pe baza informaţiilor publicate în „Registrul de transparenţă” al UE, http://ec.europa.eu/transparencyregister/public/consultation/reportControllerPager.do;TRPUBLICID-prod=e-5BP1o6-ETlKJ_R40zbNnJLWgKS5p_WfkCun4EfNQts79A7cqIw!190473354?action=search&categories=45&​ (consultat în data de 18 februarie 2017).

 

Tabelul nr. 2: Cifra de afaceri pentru reprezentanții înscrişi în „Registrul de transparenţă”

 

Nr. Crt.	Ţara	Cifra afaceri (euro)
1.	Belgia	39.770.600.772
2.	Germania	27.132.782.119
3.	Franţa	19.709.573.187
4.	Ţările de Jos	13.081.638.654
5.	Suedia	12.765.395.650
6.	Spania	11.546.315.690
7.	Italia	10.554.228.225
8.	Republica Cehă	5.754.546.047
9.	Regatul Unit	3.078.179.061
10.	Finlanda	1.729.934.012
11.	Danemarca	1.507.332.684
12.	Austria	1.417.983.951
13.	Irlanda	1.176.175.845
14.	Estonia	1.164.024.258
15.	România	1.099.478.112
16.	Polonia	319.114.737
17.	Portugalia	240.342.124
18.	Venezuela	142.787.899
19.	Vanuatu	130.000.000
20.	Slovacia	73.663.046
21.	Croaţia	53.180.099
22.	Elveţia	39.874.215
23.	Bulgaria	35.096.253
24.	Letonia	23.645.571
25.	Norvegia	18.489.297
26.	Grecia	13.120.259
27.	Maroc	11.937.899
28.	Ungaria	6.751.853
29.	China	5.000.000
30.	Lituania	3.089.785
31.	Slovenia	1.807.000
32.	Turcia	1.525.034
33.	Thailanda	1.006.051
34.	Pakistan	527.275
35.	Republica Moldova	270.000
36.	Brazilia	250.000
37.	Uganda	250.000
38.	Sri Lanka	210.526
39.	Emiratele Arabe Unite	206.500
40.	Republica Democrată Congo	175.370
41.	Uruguay	96.549
42.	Kenya	56.559
43.	Luxemburg	55.854
44.	Canada	0
45.	Etiopia	0
46.	Islanda	0
47.	Liechtenstein	0
48.	Malta	0
49.	SUA	0
50.	Tunisia	0

Sursa: Datele au fost calculate pe baza informaţiilor publicate în „Registrul de transparenţă” al UE, http://ec.europa.eu/transparencyregister/public/consultation/reportControllerPager.do;TRPUBLICID-prod=e-5BP1o6-ETlKJ_R40zbNnJLWgKS5p_WfkCun4EfNQts79A7cqIw!190473354?action=search&categories=45&​ (consultat în data de 18 februarie 2017).

 

Tabelul nr. 3: Cuantumul granturilor obţinute de reprezentanţii purtătorilor de interese publice sau a entităților publice și mixte

 

Nr. Crt.	Ţara	Granturi
1.	Belgia	742.533.813
2.	Germania	667.568.292
3.	Spania	377.125.606
4.	Franţa	282.967.282
5.	România	171.068.377
6.	Suedia	28.810.144
7.	Irlanda	13.297.787
8.	Italia	13.286.472
9.	Ţările de Jos	11.336.524
10.	Letonia	11.139.957
11.	Bulgaria	9.047.401
12.	Regatul Unit	8.667.255
13.	Finlanda	8.125.737
14.	Portugalia	4.788.904
15.	Venezuela	4.093.572
16.	Maroc	4.093.572
17.	Croaţia	2.541.007
18.	Norvegia	2.304.431
19.	Austria	1.529.558
20.	Danemarca	1.281.036
21.	Grecia	1.084.809
22.	Lituania	657.588
23.	Brazilia	250.000
24.	Estonia	237.095
25.	Republica Democrată Congo	175.000
26.	Polonia	80.000
27.	Uganda	78.000
28.	Republica Cehă	21.637
29.	Slovenia	7.000
30.	Ungaria	4.334
31.	Vanuatu	0
32.	Slovacia	0
33.	Elveţia	0
34.	China	0
35.	Turcia	0
36.	Thailanda	0
37.	Pakistan	0
38.	Republica Moldova	0
39.	Sri Lanka	0
40.	Emiratele Arabe Unite	0
41.	Uruguay	0
42.	Kenya	0
43.	Luxemburg	0
44.	Canada	0
45.	Etiopia	0
46.	Islanda	0
47.	Liechtenstein	0
48.	Malta	0
49.	SUA	0
50.	Tunisia	0

Sursa: Datele au fost calculate pe baza informaţiilor publicate în „Registrul de transparenţă” al UE, http://ec.europa.eu/transparencyregister/public/consultation/reportControllerPager.do;TRPUBLICID-prod=e-5BP1o6-ETlKJ_R40zbNnJLWgKS5p_WfkCun4EfNQts79A7cqIw!190473354?action=search&categories=45&​ (consultat în data de 18 februarie 2017).