Obiectivul INACO: 35% din populația țării cu studii superioare până în 2035. De ce contează și ce e de făcut?
🔴 România: 19,2%
🔵 Media UE: 36.1%
România are doar 19,2% din populația cu vârsta de 25–64 ani cu studii superioare.
Media UE este 36.1%, conform ultimelor date oficiale ale Eurostat valabile pentru anul 2024. Diferența nu e marginală. Este structurală.
Nu suntem la coada clasamentului pentru că ne-ar lipsi inteligența.
Suntem aici pentru că ne-a lipsit o politică publică coerentă și consecventă în educația universitară.
De ce contează?
Pentru că educația superioară nu este un „lux elitist”.
Este infrastructură de dezvoltare economică.
Dacă vrem:
• salarii mai mari
• productivitate reală
• instituții competente
• o economie care creează valoare, nu doar consum,
atunci România trebuie să dubleze ponderea populației cu studii superioare.
Obiectiv INACO: 35% până în 2035
Nu prin sloganuri. Nu prin improvizații. Ci prin:
• acces extins la educație universitară
• legături reale între universități și piața muncii
• sprijin pentru studenți din medii vulnerabile
• investiții serioase în calitatea educației, nu doar în diplome
Ce au făcut alții și noi nu?
Polonia și Ungaria, de exemplu, au crescut constant numărul absolvenților de studii superioare prin politici deliberate, aplicate timp de 20–30 de ani. Nu printr-o reformă „minune”.
Polonia a mizat pe masificare controlată și legătura cu economia.
Ungaria pe selecție, burse țintite și păstrarea capitalului uman.
Rezultatul: ambele sunt astăzi mult peste România.
Lecția-cheie: Alții nu au „oameni mai deștepți”. Au avut obiective clare, continuitate și curajul de a trata educația ca politică economică.
Adevărul este că fără oameni bine pregătiți, orice reformă rămâne pe hârtie.
Educația = competitivitate economică. Pentru o Românie puternică și educată.
ianuarie 20, 2026 @ 8:57 pm
Care au fost datele folosite pentru aceasta statistica?
Stiti ca multe state din UE trec la studii superioare tertiare si postliacealele, colegiile, iar in Romania nu se face asa statistica?
ianuarie 20, 2026 @ 9:20 pm
Italia are 360.521 de studenti inmatriculati, Romania are 544.623 dar in statistica UE este peste noi, cum comentati aceste cifre? https://ustat.mur.gov.it/dati/didattica/italia/atenei
ianuarie 27, 2026 @ 11:52 am
Stimate domnule Cuibuș,
Vă mulțumesc pentru comentarii și pentru rigoarea întrebărilor – ele sunt importante pentru o dezbatere serioasă despre educația universitară.
Este esențial să facem câteva clarificări metodologice:
1) Numărul absolut de studenți nu este indicatorul folosit de Eurostat
Cifrele pe care le menționați (Italia ~360.000 studenți înmatriculați vs România ~544.000) sunt valori absolute, care nu sunt comparabile direct între țări, deoarece:
• populațiile sunt diferite,
• structura pe vârste este diferită,
• ratele de participare sunt diferite,
• mobilitatea academică este diferită.
În statisticile europene, România este evaluată nu după numărul brut de studenți, ci după indicatori de tip:
• ponderea populației cu studii superioare finalizate
• rata de absolvire a învățământului terțiar
• procentul tinerilor (25–34 ani) cu diplomă universitară
• procentul absolvenților cu studii superioare în populația de până la 64 de ani
Conform Eurostat, România se află pe ultimul loc în UE la procentul populației tinere cu studii superioare finalizate.
Aceasta este statistica oficiala la care se referă articolul.
2) Italia poate avea mai puțini studenți înmatriculați anual, dar o pondere mai mare de absolvenți în populație.
Eurostat nu compară „câți studenți sunt înscriși într-un an”, ci:
• câți tineri ajung să termine o formă de educație terțiară.
În România există:
• abandon universitar ridicat,
• migrație educațională externă,
• o rată scăzută de finalizare raportată la cohortă.
Așadar, cifra de studenți înscriși nu se traduce automat într-un nivel mai ridicat de educație universitară la nivel de societate.
3) Despre includerea postlicealelor/colegiilor în învățământul terțiar
Aveți dreptate că unele state includ mai mult în categoria „învățământ terțiar” (ISCED 5–8), de exemplu:
• colegii profesionale,
• institute tehnologice,
• programe scurte de tip terciar.
Eurostat folosește clasificarea internațională ISCED, unde:
• ISCED 5 = programe terțiare scurte
• ISCED 6–8 = licență, master, doctorat
În România, ponderea ISCED 5 este foarte redusă și insuficient integrată, ceea ce reprezintă chiar un minus structural al sistemului nostru (lipsa traseelor profesionale terțiare moderne).
Acesta este un punct important și o direcție de reformă necesară: dezvoltarea colegiilor terțiare și a rutelor flexibile, ca în Germania, Olanda sau Franța.
4) Datele folosite în articol sunt cele oficiale Eurostat/OECD
Statistica citată provine din indicatorul standard european:
• „Tertiary educational attainment (age 25–64)”
• sursa: Eurostat, baza educației UE.
Articolul nu compară numărul de studenți înscriși, ci rezultatul final în populație: câți tineri ajung să aibă diplomă terțiară.
În concluzie,
România nu este „ultima” pentru că are puțini studenți înscriși, ci pentru că are:
• cea mai mică pondere de tineri cu studii superioare finalizate,
• trasee terțiare scurte slab dezvoltate,
• abandon ridicat și mobilitate externă mare.
Vă mulțumesc încă o dată pentru observații – ele ajută la o discuție mai precisă și la o reformă mai bine fundamentată.
Cu considerație,
Andreea Paul
Președinte INACO
ianuarie 28, 2026 @ 10:22 pm
Multumesc pentru clarificari. Sunt doar cu S nu cu Ș:P
Cred ca niste statistici mai relevante ar fi si cu absolventii de studii superioare raportat la populatia tarii. Desigur Italia avand de 3 ori mai multi cetateni chiar daca stau mai prost la numarul de inmatriculari la universitate, pot sa aiba mai multi absolventi in intervalul de varsta mentionat in studiu.
Desigur dezvoltarea colegiilor sunt mai mult decat necesare in sistemul de invatamant din Romania!
Italienii nu finalizeaza studiile mai repede ca romanii sub nicio forma cu tot abandonul ridicat de la noi! (Am finalizat jumatate din master si doctoratul in Italia, cunosc foarte bine sistemul lor, max 35-40 % din studenti finalizeaza studiile in termen. Dar o sa dezbatem mai mult pe aceste subiecte la Future Romania in Bucuresti daca veti participa in Martie.
Degeaba comparam cati elefanti de aceiasi varsta intra intr-un Duster (Romania) si cati intra intr-un camion (Italia), rezultatul este evident.
Sa ne vedem cu bine.