Autor: Anca Tamaș
Cât de pregătită este România pentru producţia viitorului? Recentul raport al Forumului Economic Mondial, “The Readiness for the Future of Production Report 2018”, analizează cât de bine sunt poziţionate 100 de ţări pentru a valorifica oportunităţile producţiei viitorului, pentru a diminua riscurile, a face faţă provocărilor şi posibilelor şocuri ale viitorului. În acest raport, România se află pe locul 23, în categoria Legacy, deci cu o bază de producție solidă, dar cu un viitor incert. Recomandarea INACO pentru România în acest caz este crearea GLEV – Grupul de Lucru pentru Economia Viitorului, pentru a nu rămâne periferici în sistemul global al producției cu valoarea adăugată ridicată specifică țărilor dezvoltate. Mai multe detalii despre această propunere: https://inaco.ro/inaco-propune-crearea-grupului-de-lucru-pentru-economia-viitorului-glev
Dezvoltarea exponenţială a noilor tehnologii, a inteligenţei artificiale şi a roboticii, a celei de a patra revoluţii industriale şi evoluţia Internetului către Internetul tuturor Lucrurilor vor duce la apariţia unor noi modele de afaceri, a unor noi tehnici de producţie, la schimbarea fundamentală a întregului sistem actual de producţie.
Raportul Forumului Economic Mondial cuprinde analiza a 59 de indicatori grupaţi în două componente majore:
– Structura producţiei – măsoară mărimea şi complexitatea producţiei
– Motoarele producţiei – factorii care poziţionează o ţară în poziţia de a capitaliza oportunităţile celei de a patra revoluţii industriale şi de a schimba propriile sisteme de producţie.
Ţinând cont de aceşti indicatori şi de cele două componente, cele 100 de ţări ale lumii sunt împărţite în patru categorii:
• Leading: bază solidă în prezent, nivel înalt de pregătire pentru viitor
• High Potential: bază limitată în prezent, potenţial ridicat pentru viitor
• Legacy: bază solidă în prezent, risc ridicat pentru viitor
• Nascent: bază limitată în prezent, nivel scăzut de pregătire pentru viitor
Tabel 1: Top 10 ţări cele mai bine pregătite pentru viitorul producţiei
Sursa: The Manufacturer, 2018, https://www.themanufacturer.com/articles/which-countries-are-best-placed-for-the-future-of-production
Principalele concluzii ale raportului:
1. Viitorul producţiei va conduce la o lume cu două viteze, cele 25 de ţări din categoria Leading vor aduce 75% din viitoarea valoare adăugată a producţiei
2. Ţările vor alege variante diferite de adaptare la producţia viitorului, unele foarte rapid, altele în trepte
3. Toate ţările sunt încă în primele stagii ale transformării şi toate sunt capabile de transformare
4. Ţările din cele patru categorii pot învăţa unele de la altele
5. Doar câteva ţări pot valorifica dezvoltarea tehnologiilor prezente
6. A patra revoluţie industrială va determina schimbări sistemice în economia globală
7. Pregătirea pentru producţia viitorului necesită nu doar soluţii naţionale, ci şi soluţii globale
8. Pentru accelerarea transformării sunt necesare abordările complexe public-privat
Cum este evaluată România în acest raport?
În categoria Legacy, deci cu o bază de producţie solidă, dar un viitor incert.
Tabel 2: Evaluarea structurii şi a factorilor producţiei în România
Sursa: Readiness for the Future of Production Report 2018, http://www3.weforum.org/docs/FOP_Readiness_Report_2018.pdf
În ceea ce priveşte structura actuală a producţiei suntem în primele 25 de ţări (locul 24 la complexitate și locul 19 la mărime), dar viitorul nu arată roz. Doar la indicatorul resurse sustenabile, mărimea și complexitatea structurii producției, România se mai află în primele 25 de ţări ale lumii. La 4 din ceilalți 5 indicatori, România se află în a doua jumătate a clasamentului: locul 67 la tehnologie și inovare – ALARMANT!, locul 57 la capital uman – ALARMANT!, locul 58 la comerț global și investiții și locul 57 la cerințele mediului – la fel de ALARMANT!. În ceea ce privește cadrul instituțional, România se situează modest pe locul 46 în lume.