Riscuri globale în 2017

Autori: Andreea Paul și Sonia Catrina

Aflat la a douăsprezecea ediţie, „Raportul privind riscurile globale” al Forumului Economic Mondial (WEF) atrage atenția asupra factorilor economici, sociali și politici de risc la nivel global şi modul în care aceştia sunt interconectaţi.

În 2011, raportul s-a axat pe „disparitățile economice și eșecurile guvernanței globale”. În 2014, experţii WEF au subliniat „defalcarea structurilor sociale, declinul încrederii în instituții, lipsa de lideri și inegalitățile de gen persistente”. În 2015, experţii au identificat „fragilitatea societăților” drept îngrijorătoare și au avertizat în legătură cu optimismul economic excesiv, menționând că ar putea „să reflecte un sentiment de control fals” (http://reports.weforum.org/global-risks-2017/part-1-global-risks-2017/).

Previziunile pentru 2017 sunt îngrijorătoare nu numai la nivel politic, ci şi economic şi social. Potrivit experţilor WEF, efectele evenimentelor politice majore din 2016, alegerea liderilor populiști, precum alegerea lui Donald Trump în SUA și ieșirea formală a Regatului Unit din Uniunea Europeană, în plus față de alegerile din Franța și Germania, vor domina climatul politic al anului 2017, alături de pierderea încrederii în instituții și presiunea sporită asupra cooperării internaționale. Tendințele evidențiate în ediţia din 2017 a Raportului cu privire la riscurile globale, includ: polarizarea socială, persistența sărăciei şi raportarea la schimbările tehnologice (vezi tabel 1). Cu alte cuvinte, există motive clare de îngrijorare cu privire la sănătatea democrației și la provocările legate de polarizarea culturală și insecuritatea financiară.

Tabel 1: Trenduri care determină evoluţia globală. Top 5
Loc Percepţia riscurilor în 2017
(World Economic Forum Global Risks Perception Survey 2016)
1 Creşterea disparităţilor veniturilor şi sănătăţii
2 Riscuri legate de schimbările de mediu
3 Creşterea polarizării societăţii
4 Creşterea dependenţei cibernetice
5 Îmbătrânirea populaţiei
Sursa: The Global Risks Report 2017, p. 11.

În afară de cele cinci provocări majore cu care se va confrunta lumea în 2017 şi care vor determina evoluţia globală în următorii 10 ani, experţii WEF au identificat şi interconexiunile între aceste riscuri (tabel 2).

Tabel 2: Interconectările celor mai importante riscuri
I. Șomajul și sub-ocuparea
O instabilitate socială profundă
II. Migrația involuntară pe scară largă
Declinul sau criza statului
III. Eșecul atenuării schimbărilor climatice și al adaptării
Criza de apă
IV. Eșecul guvernării naționale
O instabilitate socială profundă
V. Conflictul interstatal cu consecințele regionale
Migrația involuntară pe scară largă
Sursa: The Global Risks Report 2017, p. 12.

Societate: Consolidarea comunităţilor
În 2016, problemele legate de identitate și cultură au fost esenţiale pentru rezultatele politice din Regatul Unit și Statele Unite. În Uniune Europeană, partidele care au pus în valoare suveranitatea și / sau valorile naționale au prosperat, amplificate parțial de fluxurile de migrație pe care respondenții GRPS continuă să le indice drept un risc geopolitic major. În afara Uniunii Europene, polarizarea din Turcia s-a adâncit din 2010, în timp ce Rusia și-a exprimat identitatea politică națională în pozițiile din ce în ce mai asertive ale politicii externe. La nivel global, politica este definită din ce în ce mai mult de apariția politicienilor naționali carismatici “puternici” și a dezbaterilor politice emotive. Prin identificarea atât a polarizării, cât și a intensificării sentimentului național printre primele cinci tendințe globale, respondenții la GRPS (Global Risks Perception Survey) au subliniat existenţa unor tipare care, pe termen lung, dacă persistă, vor continua să amplifice o serie de riscuri sociale și politice (Sursa: The Global Risks Report 2017, p. 12).

Economie: Creştere şi Reformă
Economiile avansate se confruntă cu o creștere economică stagnantă și cu provocări semnificative în ceea ce privește productivitatea, în timp ce piețele emergente sunt în declin şi au niveluri ridicate de fragilitate fiscală. Fiind o cauză fundamentală a instabilității, problemele economice necesită o rezolvare cât mai rapidă. Însă, este dificil să identificăm calea către o creștere economică globală substanţială. Dat fiind că politicile socio-economice sunt din ce în ce mai mult determinate la nivel global, creșterea insecurității financiare duce la frustrarea populară în legătură cu incapacitatea politicii naționale de a asigura stabilitate. Combinația dintre inegalitatea economică și polarizarea politică amenință să amplifice riscurile globale, înlăturând solidaritatea socială pe care se bazează legitimitatea sistemelor noastre economice și politice. Astfel, noi sisteme economice și paradigme politice sunt necesare pentru a aborda sursele dezamăgirii populare. Acestea ar putea include: (1) politici mai eficiente privind capitalul uman, pentru a permite mai multor persoane să beneficieze de schimbări tehnologice din punct de vedere al competențelor, (2) bunuri publice mai bune (furnizate public sau privat) pentru a răspunde ambițiilor clasei mijlocii în creștere la nivel global şi (3) sisteme de guvernanță mai receptive pentru a împuternici persoanele la nivel local fără a sacrifica multe dintre avantajele globalizării (Sursa: The Global Risks Report 2017, p. 13).

Tehnologii emergente: Gestionarea schimbărilor tehnologice
Tehnologiile emergente ale celei de-a patra Revoluții Industriale vor transforma în mod inevitabil lumea în multe feluri. Printre acestea se numără: Printarea 3D, Materiale avansate și nanomateriale, Inteligență artificială și robotică, Biotehnologii, Captarea, stocarea și transmisia energiei, Tehnologie bazată pe sisteme criptografice care gestionează, verifică și înregistrează în mod public datele tranzacțiilor (vezi bitcoin), Geoingineria necesară pentru a atenua efectele schimbărilor climatice prin eliminarea dioxidului de carbon sau gestionarea radiației solare, Senzori de rețea, Neurotehnologii, Noi tehnologii de calcul, Tehnologii spațiale, Realități virtuale și augmentate. Schimbările tehnologice prezintă avantaje economice, reflectându-se în standarde de viaţă mai înalte. Pe lângă avantajele, apar însă şi inconveniente, transformările tehnologice afectând accesul pe piaţa muncii şi veniturile, ducând la polarizarea societăţii, astfel afectând coeziunea socială (World Economic Forum, The Fourth Industrial Revolution, http://reports.weforum.org/global-competitiveness-index/box-1-the-fourth-industrial-revolution/). Schimbările tehnologice se mai reflectă şi în sistemele de valori sociale și etice. Printre riscurile tehnologice semnalate de experți în edițiile anterioare ale Raportului se mai numără: „slăbirea coeziunii sociale din cauza eliminării confidențialității”, „răspândirea rapidă a dezinformării”, precum și „impactul potențial negativ asupra structurii democrației”. Încă din 2015, experții WEF au ridicat problema tehnologiilor emergente și existența dilemelor etice care există în domenii precum inteligența artificială și robotica. Să nu mai vorbim despre riscuri tehnologice specifice ale căror consecințe se reflectă în securitate și siguranță. În condițiile în care atacurile cibernetice testează această infrastructura, fiind utilizate de către state și de teroriști împotriva dușmanilor lor, schimbările tehnologice afectează securitatea geopolitică şi siguranţa naţională.

Analiza percepției respondenților asupra beneficiilor potențiale și a consecințelor negative ale celor 12 tehnologii incluse în GRPS (Global Risks Perception Survey) arată că scorul mediu al beneficiilor este mult mai mare decât scorul consecințelor negative, sugerând că respondenții sunt optimiști cu privire la impactul tehnologiilor emergente. Trei tehnologii indică un scor peste medie atât pentru beneficii cât și pentru riscuri potențiale: inteligența artificială și robotica, biotehnologiile și noile tehnologii de calcul.
Măsura în care beneficiile sunt maximizate și riscurile atenuate vor depinde de calitatea guvernării – normele, normele, standardele, stimulentele, instituțiile și alte mecanisme care modelează dezvoltarea și implementarea fiecărei tehnologii, subliniază experţii WEF (http://reports.weforum.org/global-risks-2017/part-3-emerging-technologies/3-1-understanding-the-risk-landscape/).

Rezultate politice dramatice în 2016, perspective incerte în 2017.
În Occident, decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană, victoria președintelui Donald Trump în Statele Unite și respingerea de către electoratul italian a reformelor constituționale ale lui Matteo Renzi, au implicaţii asupra peisajului politic mondial. Unii oameni se întreabă dacă Occidentul începe acum o perioadă de de-globalizare. Incertitudinea și instabilitatea din 2016 nu sunt doar fenomene occidentale, ci se reflectă în țări din întreaga lume, inclusiv Brazilia, Filipine și Turcia. La nivel global, aprobarea publică a liderilor politici este scăzută, sistemele de partid s-au înrăutățit, iar sentimentul anti-instituțional este ridicat.

Geopolitică: Întărirea cooperării
Creșterea anxietății interne a intensificat concurența geostrategică. Angajamentele față de cooperarea globală sunt ameninţate, statele se retrag din mecanismele create pentru a susține securitatea internațională prin responsabilizarea reciprocă și respectarea normelor comune. De exemplu, în 2016 Rusia, Africa de Sud, Burundi și Gambia se retrag din Curtea Penală Internațională, iar China respinge verdictul tribunalului internațional privind Marea Chinei de Sud. La momentul redactării Raportului, viitorul președinte al SUA intenționa să se retragă din recentul plan comun de acțiune comun (acordul nuclear din Iran) și acordul privind schimbările climatice din Paris. Acordurile comerciale, cum ar fi Parteneriatul trans-Pacific și comerțul transatlantic, sau Parteneriatul pentru Investiții, se prăbușesc. Ieșirea jucătorilor din acordurile economice are și o semnificație geopolitică. În condițiile în care cooperarea globală se află sub presiune, este nevoie de întărirea cooperării.

Mediu: Accelerarea acțiunii
Fenomenele meteorologice extreme, schimbările climatice și crizele de apă, selectate în mod constant printre riscurile globale de top pentru ultimele șapte ediții ale Raportului privind riscurile globale, continuă să facă parte dintre preocupările majore în 2017. Mai mult, reforma schimbărilor climatice se află sub un nor de incertitudine.

Concluzii majore ale studiului:
Cea de-a 12-a ediție a Raportului privind riscurile globale evidenţiază următoarele aspecte:
– Inegalitatea socială persistentă riscă să submineze legitimitatea capitalismului de piață.
– Adâncirea polarizării sociale și culturale periclitează procesele naționale de luare a deciziilor și împiedică colaborarea globală vitală.
– E nevoie de o mai bună gestionare a schimbărilor tehnologice, mai ales că pe lângă beneficii, schimbările tehnologice au şi efecte negative care variază de la perturbarea piețelor forței de muncă din cauza automatizării până la accentuarea diviziunilor politice întrucât încurajează crearea de comunități rigide de cetățeni care gândesc la fel.
– Sistemele de colaborare globală sunt în pericol de prăbuşire.
– În ceea ce privește mediul, deşi s-au înregistrat progrese importante în ultimul an, e nevoie urgentă de acţiune din partea tuturor (Sursa: The Global Risks Report 2017, p. 58).

Pe baza riscurilor identificate la nivel global, experţii Forumului Economic Mondial au propus acțiuni care, dacă ar fi puse în practică, ar diminua derapajele majore, după cum urmează:
1. asigurarea unei solidarităţi mai mari şi reformarea capitalismului de piață în condiţiile întăririi populismului,
2. relansarea creşterii economice globale,
3. recunoaşterea importanţei identităţii în condiţiile trendurilor societale de creştere a polarizărilor şi de intensificare a sentimentului naţional, respectiv pe fondul crizei democratice şi a incluziunii în sănătate,
4. managementul schimbărilor tehnologice prin exploatarea oportunităţilor celei de-„a patra Revoluţii Industriale” şi reducerea riscurilor asociate schimbărilor tehnologice pe piața muncii,
5. întărirea cooperării globale.
(Sursa: The Global Risks Report 2017, p. 11).

Experţii WEF concluzionează că este momentul ca toate părțile interesate să-şi recunoască rolul pe care îl pot juca prin exercitarea unei atitudini responsabile cu privire la riscurile globale (Sursa: The Global Risks Report 2017, p. 58).

Mai multe detalii aici:
The World Economic Forum, The Global Risks Report 2017, 12th Edition, http://www3.weforum.org/docs/GRR17_Report_web.pdf, https://www.weforum.org/reports/the-global-risks-report-2017.