Autor: Dragoș Preda
România se află pe locul 62 conform Raportului Competitivității Globale 2016-2017. Dispunând de Indicele Global al Competitivității, raportul evaluează peisajul competitivității în 138 de economii, oferind o perspectiva unica asupra elementelor generatoare de productivitate şi prosperitate.
În raportul 2015-2016, în care România era clasată pe locul 53 din 140 de state analizate, cei mai problematici factori pentru a face afaceri erau: ratele de impozitare, birocrația guvernamentală ineficientă, accesul la finanțare, dotarea inadecvata a infrastructurii, corupția.
România se clasa cel mai prost:
- în cadrul primului pilon (Instituții), în privința comportamentului etic al firmelor: locul 112/140; al pierderilor legate de cheltuielile guvernamentale – 114/140; al favoritismului în deciziile oficialilor guvernamentali – 111/140; al încrederii publicului în politicieni – 112/140;
- în cadrul celui de-al doilea pilon (Infrastructura), în privința calităţii drumurilor – 120/140;
- în cel de-al patrulea pilon (Sănătate şi Educație primară), în privinţa înscrierii în învățământul primar (net %) – 117/140;
- în cel de-al șaselea pilon (Produse de Eficienţă a Pieţei), în privința efectului impozitării asupra stimulentelor de a investi – 126/140; în privința intensității concurentei locale – 112/140;
- în cel de-al șaptelea pilon (Eficienta Pieței Muncii), în privința efectului impozitării stimulentelor pentru câmpul muncii – 118/140; în privința capacității statului de a reţine talentele – 131/140; în privința capacității statului de a atrage talente – 113/140;
- în cel de-al optulea pilon (Dezvoltarea Pieţei Financiare), în privinţa disponibilității de capital de risc – 103/140;
- în cel de-al doisprezecelea pilon (Inovație), în privința achiziției de produse tech avansate de către Guvern – 105/140; în privința cheltuielilor companiilor pentru C&D (R&D) – 94/140.
Am făcut referire doar la acele poziții codase, aspectele relevate făcând agenda dezbaterilor publice cât şi a discuțiilor sociale.
Cu toate acestea, România prezintă, încă, un Future-proofness nativ, care îi poate oferi acel avantaj pe scena globală a competitivității. Elementul decisiv rămâne însă … un guvern cu o abordare inovatoare.
Un nou capitol – rolul Competitive Intelligence (CI)
În ultima vreme, apetitul tot mai crescut pentru CI în raport cu business intelligence şi marketing intelligence a reieșit din faptul ca cel dintâi reprezintă un proces de culegere şi analiza a informațiilor despre concurenți şi industriile în care îşi desfăşoară activitatea, în scopul de a ajuta organizația să ia decizii mai bune pentru a atinge obiectivele sale. Corporate intelligence, business intelligence şi marketing intelligence, precum şi alţi termeni similari sunt adesea folosiţi alternativ şi cel mai adesea singura diferență este doar aceea de ordin, şi mai puțin una de substanță (dar subiectul îl lansam pentru o viitoare dezbatere).
Crearea unei unităţi de studii prospective la nivelul guvernului, care să coordoneze activitatea Unităţilor de Politici Publice de la nivelul fiecărei Instituții publice centrale (Minister) a fost o idee pe care am lansat-o încă din 2015 continuând să o fac şi în anul următor.
Competitivitatea României nu stă în geniul mediului IT&C, ori în al cercetătorilor de renume mondial, ori în câteva afaceri de succes la nivel internațional, competitivitatea ia naștere într-o acțiune sistemică, vizionară, care articulează armonios întreaga societate, unde inovația îmbrățișează în mod egal atât tehnologia cât şi cultura, unde statul nu intervine decât pentru a crea cadrul, pentru a determina o economie bazată pe cunoaștere… deci, competitivitatea ţine în mare măsură de un guvern cu o abordare inovatoare.
Sursa: Dragoş Preda: România 4.0 şi Competitive intelligence”, Wall Street