Andreea Paul (INACO): Un singur obiectiv s-a realizat din cele 27 pe care le propune Strategia Națională de Competitivitate 2015-2020 la jumătatea perioadei de implementare
Strategia Națională de Competitivitate 2015-2020 (SNC) este un proiect important, macroeconomic de importanță strategică, așa cum îi spune și titlul, la care s-au angajat guvernanții României acum trei ani. SNC este un reper pentru îmbunătățirea punctelor slabe ale economiei românești, pentru rezolvarea unor probleme cronice de sistem, pentru conectarea țării noastre la economia internațională.
Trecută fiind mai mult de jumătate din perioada angajată, credem că este momentul pentru un bilanț necesar al realizărilor indicatorilor semnificativi care ne descriu competitivitatea de țară din SNC, realizată independent de către think-tank-ul INACO – Inițiativa pentru Competitivitate.
O monitorizare a celor 27 de obiective din strategie realizată de INACO nu arată însă deloc bine prin ochiul rece al rezultatelor.
Un singur obiectiv este realizat: infrastructura digitală. 7 obiective sunt parțial realizate. 19 obiective sunt nerealizate.
Procentual, așadar, SNC 2015-2020 este până acum 4% realizată, 26% parțial realizată și 70% nerealizată.
Mai avem doi ani. Unele obiective se pot totuși îndeplini cu eforturi deosebite, pentru celelalte este complicat să credem că s-ar putea apropia măcar de realizare.
De pildă, „Îmbunătățirea accesului la finanțare a companiilor și în special a IMM-urilor” este indicatorul aflat pe locul 1 ca problemă gravă în ultimul raport al Forumului Economic Mondial. Este un obiectiv nerealizat. Dar el se poate îndeplini. Greu, cu multă muncă și planificare strategică prin politici financiare inteligente ale statului și prin conectarea acestora cu politicile financiare ale băncilor în următorii doi ani.
Dar pentru „Îmbunătățirea infrastructurii rutiere care leagă România de țările vecine” bugetul dedicat și realizările din ultimii ani ne împiedică să credem într-o (r)evoluție semnificativă în acest domeniu. Efectele unei infrastructuri care ține forța de muncă în „trafic” sunt devastatoare pentru competitivitate și calitatea vieții. La fel de devastatoare asupra productivității sunt efectele unei educații primare și mai ales gimnaziale bazate pe memorare.
Ce este de făcut?
INACO readuce în dezbaterea publică nevoia de a crea Consiliul Național pentru Productivitate și Competitivitate (CoNaCo), cu reprezentanți multidisciplinari, publici, privați, academici, universitari și neguvernamentali, specializați în obiectivele care structurează SNC și în tendințele tehnologice ale economiei viitorului. Actualul Consiliu Interministerial pentru Competitivitate se întâlnește rar și pur formal, iar demersurile lor nu au nici consistență analitică, nici finalitate. Diferitele ministere responsabile de „bucăți” din strategie nu au viziunea macroeconomică necesară și nici conectarea la realitățile de ansamblu și ar trebui ajutate să se coordoneze. Beneficiile lucrărilor CoNaCo pentru Guvernul țării ar fi urmărirea trimestrială a stadiului în care ne aflăm – printr-un Tablou de Bord de Competitivitate al României -, generarea de propuneri de acțiuni integrate, pluri-disciplinare pentru îndeplinirea obiectivelor nerealizate, inclusiv completarea sistemului statistic național cu indicatorul agregat de productivitate al factorilor de producție care astăzi nu se publică în țara noastră.
Chiar dacă nu mai este mult până în 2020, o abordare „smart”, macroeficientă pentru îndeplinirea indicatorilor strategiei de competitivitate este de folos pe termen lung. Nerealizările care vor marca finalul perioadei de aplicare se vor croniciza și vor încetini economia românească și după anul 2020. O abordare eficientă, aplicată coordonat trebuie așadar începută. Acum este mai bine decât peste 2 ani, când ne vom plânge iar că drobul de sare stă să facă praf economia noastră.
Un task-force, un think tank de experți care să propună măsuri gândite etapizat și multifuncționale între diferitele ramuri economice, ministere, instituții financiare, sociale, educaționale, de mediu etc. implicate va putea genera beneficii imediat și pe termen lung României.
Mai jos aveți tabelul detaliat cu stadiul de realizare a obiectivelor din SNC 2015-2020 și argumentarea fiecăruia.
| Priorități strategice | Direcții de acțiune | Grad de realizare | Argumentare | |
|---|---|---|---|---|
| I. | Îmbunătățirea mediului de reglementare | 1. Îmbunătățirea cadrului legislativ | NEREALIZAT | Adoptarea legislaţiei româneşti NU ţine cont de „implementarea testului IMM” care presupune realizarea sistematică a analizei cost-beneficiu pentru IMM-uri, a evaluărilor ex-ante, a impactului tuturor noilor reglementări şi ale modificărilor acestora, deşi legislaţia europeană şi românească o impune prin intermediul SMALL BUSINESS ACT for Europe. Această recomandare se regăseşte explicit şi în Cartea Albă a IMM-urilor 2017. Conform ultimului raport „Doing Business” al Băncii Mondiale, România a scăzut 9 locuri față de anul trecut la ușurința de a face afaceri. În prezent România se află pe locul 45 față de locul 36 anul trecut. Conform „Global Competitiveness Report 2017-2018”, în 2017 România se afla pe locul 116 în lume din 137 de țări analizate în ceea ce privește „favoritismul deciziilor oficialilor guvernamentali”. |
| 2. Îmbunătățirea nivelului de predictibilitate a deciziilor Guvernului vizavi de mediul de afaceri | NEREALIZAT | Nu se respectă art. 4 al Codului fiscal dedicat predictibilităţii, ci s-au introdus succesive modificari fiscale și „schimbări ale schimbărilor” în ultimii doi ani, fără consultare consistentă publică: "Art. 4. (1) Prezentul cod se modifică și se completează prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) În cazul în care prin lege se introduc impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilități existente, acestea vor intra în vigoare cu data de 1 ianuarie a fiecărui an și vor rămâne nemodificate cel puțin pe parcursul acelui an." Dacă s-ar fi organizat consultările publice cu mediul de afaceri înainte de emiterea de noi măsuri legislative care îl afectează s-ar fi putut evita multe „schimbări ale schimbărilor operate pe genunchi”. | ||
| 3. Îmbunătățirea gradului de transparență a autorităților și a întreprinderilor publice | NEREALIZAT | Conform ultimului „Global Competitiveness Report 2017 - 2018” publicat de Forumul Economic Mondial, în anul 2017 România se afla pe locul 113 în lume în ceea ce privește Transparența Politicilor Publice, în coborâre cu 3 locuri față de 2016. Suntem la distanţă de 73 de locuri faţă de ţinta locului 40 auto-impus în SNC 2015-2020. Prevederile O.U.G. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice sunt eludate politic. Poziția României în cadrul Indicelui de Percepție a Corupției s-a îmbunătăţit de la 69 (în 2013) la 59 în anul 2017, dar încă la distanţă de 19 locuri faţă de ţinta propusă de SNC: locul 40 în 2020. | ||
| 4. Reducerea nivelului de birocrație al administrației publice | NEREALIZAT | Conform ultimului „Global Competitiveness Report 2017 - 2018”, în 2017 România se afla pe locul 124 din 137 de țări analizate în ceea ce privește povara reglementărilor guvernamentale, în cădere cu 30 de locuri faţă de poziţia 94 avută la momentul redactării SNC 2015-2020, în prezent la distanţă de 64 de poziții faţă de ţinta asumată de SNC: locul 60 în 2020. Creșterea ponderii cetățenilor care folosesc serviciile de e-guvernare a crescut de la 5% în 2013 la 9% în 2017, la distanţă de 26 de puncte procentuale faţă de ținta asumată de SNC de 35% în 2020 (sursa: Eurostat, martie 2018). Indicele DESI al economiei digitale şi societăţii informaţionale poziţioneayă România pe locul 28 în UE, cu un scor de 0,33 în anul 2017, faţă de media europeană de 0,52. Indicele de e-guvernare (serviciile publice digitale) a coborât la 0,27 în anul 2017 de la 0,56 în 2014, faţă de media UE de 0,55, la mare distanţă de ţinta SNC de 0,73 pentru anul 2020. | ||
| 5. Reducerea poverii fiscalității și a parafiscalității asupra companiilor | PARŢIAL REALIZAT | În clasamentul „Global Competitiveness Report 2017 - 2018”, la indicatorul “Efectul taxării asupra stimulentelor de a investi”, România se afla pe locul 121 la nivel mondial în 2017. A urcat 7 locuri față de anul 2014, dar este la distanţă de 51 de poziţii faţă de de ținta locului 70 propus de SNC pentru anul 2020. În ceea ce privește “Rata totală de impozitare”, România se afla pe locul 73 în 2017, din nou în progres cu 18 poziţii în clasamentul mondial față de locul 91 în 2014, dar departe (la distanţă de 23 de locuri în clasamentul mondial) de locul 50, vizat de SNC pentru 2020. În ceea ce privește “Efectul taxării asupra stimulentelor de a munci”, România sa afla pe locul 126 în 2017, un salt de 14 locuri față de 140 în 2014, dar în continuare la distanţă de 56 de poziţii în clasamentul mondial faţăp de ţinta asumată de SNC: locul 70 în 2020. În ceea ce privește “Reducerea Economiei Subterane”, aceasta este minoră, de la 30% din PIB în 2014 la 28% în 2017, la distanţă de 13 puncte procentuale faţă de ținta SNC de 15% în 2020. Observăm că, la toți acești sub-indicatori, România se află în progres uşor față de anul 2014, dar suntem departe de țintele atât de necesare propuse pentru 2020. | ||
| 6. Îmbunătățirea accesului la finanțare a companiilor și, în special, a IMM-urilor | NEREALIZAT | Conform ultimului „Global Competitiveness Report 2017 - 2018”, indicatorul “Existența resurselor financiare” pune România pe locul 121 în lume în 2017, în scădere semnificativă față de locul 93 din anul 2014 şi la o distanţă de 72 de poziţii faţă de ţinta SNC: locul 50 în anul 2020. La indicatorul “Accesibilitatea serviciilor financiare”, în acelaşi raport, ne aflăm pe locul 119, în cădere dramatică față de locul 66 în anul 2014 şi la o distanţă de 74 de poziţii faţă de ţinta SNC: locul 45 în anul 2020. La indicatorul “Reglementarea schimburilor de instrumente financiare” suntem pe locul 114 în lume, din nou în scădere față de locul 101 în 2014 şi la o distanţă de 54 de poziţii faţă de ţinta SNC: locul 60 în anul 2020. | ||
| II. | Acțiuni parteneriale între mediul public și mediul privat | 7. Instituționalizarea pe termen lung a unor centre de foresight industrial/tehnologic/CDI în regim colaborativ public-privat | NEREALIZAT | Conform ultimului raport „Global Innovation Index”, în ceea ce privește colaborarea în domeniul CDI public-privat (ex: universități-industrie), suntem pe locul 77 pe glob. Înfiinţarea unor Centre de competenţă regionale care să stabilească: politica sectorială, agenda CDI, servicii suport pentru dezvoltarea sectorială în funcţie de specializarea în profil teritorial, aşa cum propune SNC, întârzie să apară. |
| 8. Parteneriat public-privat pentru îmbunătățirea cadrului de reglementare | NEREALIZAT | În momentul de față, în România, parteneriatele public-privat sunt practic inexistente (0% din PIB), faţă de media europeană de 0,45% din PIB (sursa: Eurostat). La polul opus se află Portugalia (3,16% din PIB) și Slovacia (3,15% din PIB) în UE. Înfiinţarea unor Grupuri de lucru sectoriale prin care se asigură transparenţa, predictibilitatea, monitorizarea şi responsabilizarea cu privire la cadrul de reglementare, aşa cum propune SNC, întârzie să apară. | ||
| 9. Consolidarea și dezvoltarea clusterelor/polilor de competitivitate | PARȚIAL REALIZAT | Conform raportului „Global Innovation Index 2017”, publicat de Cornell SC Johnson College of Business, INSEAD şi WIPO, în ceea ce privește dezvoltarea clusterelor suntem pe locul 95 în lume. Declarativ sunt peste 70 de clustere formate în România, dar multe dintre ele sunt inactive, iar contribuţia lor la exporturi nu este o informaţie oficială publică ca să o pzutem compara cu ţinta SNC de 20% până în anul 2020. | ||
| III. | Factori și servicii suport | 10. Resurse umane și educație-îmbunătățirea calității sistemului de educație și formare, astfel încât să asigure corelarea cu piața muncii | NEREALIZAT | România nu este la jumătatea ierarhiei mondiale în testele PISA, aşa cum propune SNC, ci pe locul 48 din 70 de ţări analizate, în cădere la toate categoriile: matematică, ştiinţe şi citire în anul 2015 faţă de anul 2012 (testele PISA au loc din 3 în 3 ani). Nivelul tinerilor sub 25 de ani care nu sunt încadrați profesional și nici nu urmează un program de educație sau formare profesională în 2017 este de 17,3%, la distanta de peste 5 pp față de media UE de 12% (sursa: Eurostat). Gradul de părăsire timpurie a școlii este ridicat, la 18,5%, în creștere față de anul 2012 (17,4%), departe de ţinta SNC de 11,3% (sursa: Eurostat). Oferta educaţională bazată pe TIC NU reprezintă cel puţin 30% din programele educaţionale obligatorii la nivel naţional şi nici cel puţin 50% în zonele de locuire vulnerabilă, aşa cum propune SNC. |
| 11. Cercetare, dezvoltare și inovare-asigurarea unei finanțări publice echivalente de 1%, care să permită efectul de antrenare asupra cererii de cercetare în sectorul privat | NEREALIZAT | Cheltuielile publice cu cercetarea-dezvoltarea în România în 2016 au fost la un nivel extrem de scăzut, de doar 0,48% din PIB, din care 0,21% este finanțare publică )în scădere faţă de anul 2010 de criyă economică şi financiară globală), iar 0,27% este finanțare privată (sursa: Eurostat). | ||
| 12. Cercetare, dezvoltare și inovare-sprijinirea IMM-urilor în vederea lansării de produse sau servicii inovative prin fonduri de capital de risc, granturi, proiecte colaborative | NEREALIZAT | Conform Cartei Albe a IMM-urilor 2017, frecvența oportunităților de a obține un grant în România în 2016 era foarte scăzută, de doar 13,87%. Angajarea în activități cu capital intelectual intensiv a crescut de la 3,8% în 2010 la 19,2% în 2016. Ultimele date oficiale ale Eurostat indică însă un număr de doar 3.645 de companii inovative active în România (faţă de 3,764 în Ungaria, o ţară cu jumătatea populaţiei noastre) din totalul de 380.455 de firme inovative în UE (sursa: Eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=inn_cis9_type&lang=en). | ||
| 13. Creativitate-stimularea antreprenoriatului în industrii creative prin crearea de incubatoare/clustere/acceleratoare și prin susținerea dezvoltării și înființării de firme în domeniul cultural și creativ | NEREALIZAT | În anul 2016, ultimele date oficiale disponibile ale Eurostat ne poziţionează pe ultimul loc în UE la ponderea angajaţilor în domeniul cultural în totalul forţei de muncă angajate, cu 1,6%, faţă de 1,4% în anul 2011 (Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Table_1_Cultural_employment_over_time.png). Ponderea industriilor culturale şi creative este estimată la 7% din PIB, fără salturi faţă de anii anteriori şi departe de ţinta de 10% pe care o propune SNC. În Uniunea Europeană, în 2014 - ultimul an pentru care avem date oficiale disponibile, România se afla în a doua jumătate a clasamentului în ceea ce privește numărul de firme în domeniul cultural și creativ, pe locul 14 din 25, cu cele 9006 firme, în uşoară creştere faţă de anul anterior, cu 8621 de firme în anul 2013 (date nedisponibile pentru Italia, Grecia și Slovacia) (sursa: Eurostat). | ||
| 14. Infrastructură rutieră-îmbunătățirea infrastructurii rutiere care leagă România de țările vecine | NEREALIZAT | Între 2014 și 2017 s-au construit 64 km de autostradă, față de ținta de 500 de km prevăzuți de SNC alături de 600 de km de infrastructură regională de conectare la TEN-T până în 2022 (sursa: Eurostat). | ||
| 15. Infrastructură digitală-îmbunătățirea infrastructurii digitale pe bandă largă | REALIZAT | Acoperirea cu broadband era de 67% în 2013 şi a crescut la 82% în anul 2017, aşadar, se încadrează în ținta SNC de 80% până în 2020 (sursa: Eurostat). | ||
| 16. Energie-reducerea pierderilor în rețelele de distribuție a energiei electrice | NEREALIZAT | Între 2015 și 2016, consumul de energie primară nu s-a redus defel - cum propune SNC cu 94 mii tep până în 2020 -, menţinându-se la 31,3 mil. tep, dar peste nivelul anului 2014 cu cele 30,6 mil tep (sursa: Eurostat). | ||
| 17. Mediu-îmbunătățirea infrastructurii de apă Avem doar 23 de firme la mia de locuitori şi suntem ultimii în Europa la acest capitol. Bulgarii au dublul nostru, iar cehii ne întrec de 6 ori. | NEREALIZAT | Gradul de conectare a populației la stații de epurare conforme era de 39,6%% în 2015, departe de ţinta SNC de 90% în 2020 (sursa: Eurostat). Gradul de conectare a populației la sisteme centralizate de alimentare cu apă curată și sanogenă era de 63,7% în 2015, departe de ţinta SNC de 95% în 2020 (sursa: Eurostat). | ||
| 18. Mediu-consolidarea și extinderea sistemelor de management integrat al deșeurilor, inclusiv recuperarea energiei din deșeuri | NEREALIZAT | Populația în România deservită de sistemele de management integrat al deșeurilor era de 89,718 locuitori în 2014 (sursa: Eurostat), foarte departe de ţinta SNC de a suplimenta cu 2 milioane de locuitori în 2023. | ||
| 19. Antreprenoriat-îmbunătățirea densității IMM-urilor raportată la populație | NEREALIZAT | În prezent, în România există 23 de firme la mia de locuitori şi suntem ultimii în UE la acest capitol, departe de ţinta de 36,45% propusă de SNC pentru anul 2020. Bulgarii au dublul nostru, iar cehii ne întrec de 6 ori. Conform Cartei Albe a IMM-urilor, 26,26% dintre IMM-uri au fost înființate în ultimii 5 ani. Însă marea majoritate din totalul IMM-urilor din România (34,93%) sunt concentrate în regiunea București-Ilfov, cea mai bogată regiune a țării, restul regiunilor suferind puțin la acest capitol. | ||
| 20. Antreprenoriat-creșterea contribuției IMM-urilor la valoarea adăugată brută | NEREALIZAT | În 2015, IMM-urile au atras două treimi din forţa activă (peste media europeană), contribuie cu 50% din valoarea adăugată (cu aproape 10% sub media europeană), departe de ţinta de 60% propusă de SNC. Valoarea adaugată a IMM-urilor a crescut cu 5% in 2017, conform Annual Report on European SMEs 2016/2017. | ||
| IV. | Promovarea celor 10 sectoare de viitor | 21. Îmbunătățirea poziției de exportator a României | PARȚIAL REALIZAT | Cota de piață mondială de exporturi a României în 2016 e de 0,38% (sursa: Eurostat), sub jumătatea țintei SNC de 0,8%.În 2016, România a devenit al 34-lea cel mai mare exportator din lume şi, în ultimii 5 ani, a avut o rată anuală de creştere de 4,92%. Ponderea produselor de înaltă tehnologie în consumul românesc (calculatoare, accesorii pentru procesarea informațiilor, software, echipamente de procesare etc.) se ridică abia la 3,3%, departe de ţinta propusă de SNC de 10% în 2020 (sursa: Eurostat). |
| 22. Creșterea atractivității investițiilor în cele 10 sectoare cu potențial de specializare inteligentă | PARȚIAL REALIZAT | Investițiile străine directe în România au reprezentat 3,3% din PIB în anul 2016, față de 2,4% din PIB în anul 2015 (sursa: Eurostat), aşadar un plus de 0,9 pp, dar departe de ținta de creștere agregată de 5,5 p.p. până în 2020. | ||
| V. | Pregătirea generației 2050 și provocări societale | 23. Asigurarea unui echilibru sustenabil economic și social, cu o rată mai bună de participare și ocupare a forței de muncă | PARȚIAL REALIZAT | Rata de ocupare a forței de muncă în 2016 a fost de 65% (sursa: Eurostat), la 5 puncte procentuale faţă de ţinta SNC de 70% pentru 2020. |
| 24. Dezvoltarea competitivă a agriculturii și spațiului rural | NEREALIZAT | În 2017, productivitatea muncii în agricultură în România a fost de 4.085,44 euro (sursa: Eurostat), sub jumătatea ţintei propuse de SNC de 8.654 de euro până în 2020 - de aproape patru ori mai mică decat media europeană. | ||
| 25. Creșterea coeziunii sociale și a contribuției economice sociale ca bază a dezvoltării competitive | NEREALIZAT | În România, 39,4% din populație este expusă riscului de sărăcie și excluziune socială în 2016, faţă de 40% în anul 2015 (sursa: Eurostat). Nu s-au făcut paşi semnificativi spre reducerea cu 580.000 a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, la orizontul anilor 2020, aşa cum propune SNC, şi nici nu s-a format pieţa de obligaţiuni sociale (social bonds). | ||
| 26. Reechilibrarea relației funcționale dintre economie, natură și societate prin gestionarea eficientă a consumului de resurse, care să asigure sustenabilitatea economică | PARŢIAL REALIZAT | Amprenta ecologică pe cap de locuitor plasează țara noastră pe locul 95 în lume, cu 2,71 hectare pe cap de locuitor, conform ultimelor date oficiale ale Global Footprint Network Explorer 2017, peste ţinta de 2,5 hectare propus de SNC. România dispune de o mare diversitate biologică, fiind țara în care se regăsesc cele mai multe regiuni bio-geografice din Europa, respectiv 5 din cele 11 identificate la nivelul UE, ariile de protectie de interes european (Natura 2000) acoperind 22,7% din teritoriul tarii. Pe de altă parte, România consumă de trei ori mai multe resurse pentru a obține o unitate de PIB decât media UE, cel mai mult din UE (sursa: Eurostat). Al doilea indicator de rezultat pe care îl propune SNC este înfiinţarea unui registru naţional al Habitatelor viitorului care să califice ca atare acele aşezări ale căror active de mediu (bio-diversitate, peisaj, ape ş.a.) au o valoare economică cel puţin egală cu valoarea producţiei industriale şi agricole locale, ceea ce nu s-a realizat. | ||
| 27. Tranziția către o economie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră | PARȚIAL REALIZAT | Emisiile de gaze cu efect de seră s-au redus cu aproape 30% în 2016 față de nivelul din 2008, ceea ce se apropie de ţinta propusă de SNC de a fi reduse cu 40% până în 2030 (sursa: Eurostat). |