Premianți cu aur la olimpiada internațională de robotică în 2018, codași la automatizarea economiei. Probleme și soluții.

Autor: Andreea Paul

Roboții părăsesc laboratoarele de proiectare pentru a lucra alături și împreună cu oamenii. Capacitatea omului de a comunica cu mașinile devine esențială prin alfabetizare digitală și tehnologică. Agricultura, logistica, domeniul medical și industria sunt domeniile cele mai expuse robotizării.

De ce readucem în dezbaterea publică aceste realități? 5 argumente, probleme și soluții:

1. Pentru că echipa României de liceeni a câștigat locul 1 în lume și 5 medalii de aur la Olimpiada Internațională de Robotică First Global din Mexic (august 2018). INACO cheamă Ministerul Educației, Cercetării și al Economiei să propună urgent și de comun acord cu beneficiarii și cu societatea civilă un program românesc special dedicat dezvoltării acestor performanțe de excepție în școala, cercetarea și economia reală, cu finanțare publică. În paralel, susținem crearea cluburilor de robotică în fiecare școală primară, gimnazială și liceală, cu finanțare publică clar asumată. Totodată, în 10 noiembrie 2018, INACO va organiza „Forumul Olimpicilor Români premiați la Olimpiadele Internaționale”, în parteneriat cu Ministerul Educației și cu Crowne Plaza Hotel, pentru a le asculta olimpicilor propriile lor propuneri.
2. Pentru că, în industrie, avem doar 15 roboți la zece mii de angajați în România, față de media europeană de 8 ori mai mare sau față de media mondială de 74 de roboți industriali la 10.000 de angajați, în 2016, ne arată Federația Internațională de Robotică. Suntem departe de top 10 țări ale lumii, deși avem talente umane de excepție: Coreea de Sud (631), Singapore (488), Germania (309), Japonia (303), Suedia (223), Danemarca (211), SUA (189), Italia (185), Belgia (184) și Taiwan (177). În Austria sunt 144 de roboți industriali la zece mii de angajați, în Slovenia – 137, în Slovacia – 135, în Cehia – 101, Ungaria – 57, Polonia – 32. Media UE este de 118 roboți la 10.000 angajați. Teama de roboții super-inteligenți care ar putea controla oamenii este contrabalansată de propuneri precum impozitarea roboților sau de aplicarea principiului „un robot să nu poată produce alți roboți”. A sosit timpul ca Parlamentul României să dezbată serios aceste realități.
3. Până în 2020, numărul de roboți industriali va crește cu 15% pe an, iar cel al roboților neindustriali – agricoli, medicali sau personali – cu 20-25%, arată indicatorii globali ai Federației Internaționale de Robotică. În servicii sunt estimați peste 50 de milioane de roboți activi în 2020, iar în industrie peste 3 milioane. Prețul roboților a scăzut la jumătate în perioada 2010-2016 și menținerea acestui trend ar permite și IMM-urilor adoptarea roboților, conform estimărilor Barclays Investment Bank. Dezintegrarea marilor fabrici în unități mici și versatile, opțiunea închirierii roboților etc. vor dezvolta noi oportunități pentru sectorul IMM-urilor, care pot fi cu ușurință stabilite în apropierea cererii efective pentru produse. Echipamentul de fabricație va fi modular, de mărimea unui container, fiecare modul conținând diverse părți ale echipamentului ce pot fi interconectate, roboți de asamblare și echipamente de testare. Întârzierile în aprovizionare se vor diminua. Întregul sistem de planificare a producției, logistica, transporturile, se resetează.
4. Pentru că productivitatea muncii crește în fabricile robotizate de circa 10 ori față de platformele industriale neautomatizate. În sănătate, roboții fac analizele probelor, verifică dacă pacienții și-au luat corect medicația sau asistă personalul medical, sunt tot mai activi în chirurgie. În agricultură, tot mai multi roboți culeg cireșe, căpșuni, fructe și legume în general. Automatizarea permite companiilor și țărilor lumii să rămână sau să devină competitive. Creșterea productivității muncii stă la baza creșterii PIB-ului, a valorii bunurilor și serviciilor produse într-o economie, a creșterii locurilor de muncă și a salariilor, pe scurt a calității vieții și bunăstării.
5. Cu fiecare val al revoluțiilor tehnologice, au dispărut anumite meserii, unele s-au adaptat, au apărut altele, iar transformarea a creat din ce în ce mai multe locuri de muncă și bunăstare. 65% din meseriile pe care copiii de astăzi le vor profesa în viitor încă nu există, susține compania de recrutare ManPower sau cercetările Forumului Economic Mondial. Compania Dell crede că procentul se ridică chiar la 85% până în anul 2030. Apar transformări mari în avantajele competitive ale unei companii, instituții, regiuni sau națiuni, la nivelul șanselor de a fi angajabil la nivel de individ. Alfabetizarea tehnologică devine un astfel de atu competitiv. INACO va publica în 10 septembrie a.c. „Ghidul Meseriilor Viitorului” și va organiza 13 worskshopuri creative cu liceenii Sectorului 3, respectiv 6 sesiuni de instruire cu părinții și profesorii lor, într-un proiect interactiv cu care am aplicat în competiția deschisă ONG-urilor de către Primăria Sectorului 3 anul acesta, proiect susținut prin co-finanțare privată de companiile SOCAR, Romatermit și Andan Electron. Detalii aici: https://inaco.ro/project/ghidul-meseriilor-viitorului/. Propunem ca acest proiect pilot să devină program public la nivel național. Primăriile sau autoritățile publice centrale interesate sunt invitate să ne contacteze: office@inaco.ro.

INACO consideră că este necesară o mai strânsă colaborare între industrie, agricultură, instituțiile publice locale, educaționale și guvern pentru ca actuala și viitoarea forță de muncă să dobândească abilitățile necesare, competențele tehnologice și experiența practică cerute de noile meserii. La întrebarea cine va asigura finanțarea necesară s-ar putea prefigura un răspuns clar, ancorat în realitate și la viitorul meseriilor printr-un parteneriat public central – local – privat.