NE DORIM REDRESAREA DEMOGRAFICĂ A ROMÂNIEI?

Autor: Constantin Gătin (sociolog, expert INACO)

În anul 2007 Centrul de Cercetări Demografice, din cadrul Institutului Național de Cercetări Economice, al Academiei Române, publica studiul extrem de minuțios al prof. Vasile Ghețău, un veritabil semnal de alarmă cu privire la declinul demografic continuu înregistrat de România. Conform studiului, declinul început în anul 1990 a avut numeroase cauze și nicio soluție. Astfel, scăderea natalității, creșterea mortalității, migrația externă galopantă, perioada de tranziție caracterizată de convulsii politice și economice, toate au contribuit la o dinamică negativă a volumului populației. Estimările studiului au fost că, păstrând rata fertilității de 1,3 copii/femeie din acel moment, populația României va număra cca. 16,7 mil. locuitori în 2050 și aproximativ 8,5 mil. locuitori în 2100. Proiecțiile actuale realizate de către Eurostat oferă o estimare apropiată studiului din 2007, respectiv 15,5 mil. în 2050, iar un alt studiu de la Institute for Health Metrics and Evaluation – University of Washington din 2017 a inclus România în topul 20 al țărilor cu cea mai mare scădere a populației la nivel global.

La nivel mondial rata fertilității înregistrează valori de la 0,8 copii/ femeie în Coreea de Sud,până la 7,0 în Niger, țările cu cea mai mică fertilitate găsindu-se în America de Nord, Europa, Rusia, Extremul Orient și Australia, în timp ce Africa deține cele mai ridicate valori ale fertilității. Rata scăzută a fertilității din România se încadrează în trendul general descendent care marchează societățile dezvoltate economic și cu un nivel accentuat de modernizare doar că, spre deosebire de acestea, România se confruntă cu un flux ridicat al migrației externe care se întinde pe mai multe decenii și care aparent va continua și în viitor. Mai adăugăm și faptul căatractivitatea economică scăzută a României în comparație cu țările vestice nu contribuie la atragerea unui număr semnificativ de imigranți care să compenseze pierderea de populație, astfel încât derapajul demografic este imposibil de evitat pentru momentul actual. O eventuală redresare a numărului populației nu poate avea loc mai devreme de a doua jumătate a secolului și numai în cazul în care situația demografică a României va deveni o preocupare pentru guvern, iar măsuri specifice vor fi luate fără întârziere. 

Cele mai eficiente măsuri de stabilizare și relansare a creșterii volumului populației sunt cele care au în vedere redresarea natalității, lucru ușor de propus, dar dificil de pus în practică. Numeroasele cercetări pe această temă au generat o bogată literatură care nu poate decât, cel mult, să sublinieze varietatea de factori care modelează fertilitatea – economici,  sociali,  culturali,  medicali sau de altă natură, fără un accent special pus pe unul dintre aceștia, lucru care i-a determinat pe unii cercetători să declare imposibilitatea revenirii fertilității populațiilor dezvoltate la nivelul de echilibru. Totuși, există cifre încurajatoare, conform cărora, în Europa, inclusiv în țara noastră, numărul dorit de copii pentru o familie este de doi. Faptul că rata fertilității este mai mică (1,77 pentru România, 1,53 pentru UE) decât numărul dorit de copii ne îndeamnă să presupunem că există obstacole care împiedică obținerea acestui număr de copii considerat ideal de către un cuplu, cu alte cuvinte acțiunile pentru redresarea natalității ar trebui să se concentreze pe identificarea și înlăturarea acestor obstacole și astfel fertilitatea să se poată apropia de nivelul de înlocuire a populației (2,1 copii / femeie).

Numeroase state (Germania, Rusia, Bulgaria ș.a.) văd în declinul demografic principala lor vulnerabilitate sau problemă și adoptă măsuri economice care să îl stopeze și să-i reducă efectele negative reprezentate mai ales prin reducerea populației active economic și creșterea raportului de dependență economică. Proiecția acestui raport pentru România anului 2050 este de 145 persoane inactive la 100 de persoane active economic, cifre care, judecând după lipsa lor de reacție, sunt complet irelevante pentru politicienii români.

Implicațiile profunde pe care le are reculul demografic, complexitatea cauzelor care stau la originea acestei probleme și necesitatea unei intervenții coerente și susținute pentru rezolvarea ei, atrag atenția asupra lipsei unei politici naționale privind populația care să ghideze acțiuni țintite în vederea creșterii ei. Dacă între 2005-2015 calculam euforici beneficiile obținute din remitențele românilor de peste hotare, începând cu decada prezentă vom simți efectele devastatoare pe care fenomenul migrației le aduce României pe termen lung. Redresarea demografică a României trebuie să înceapă chiar de astăzi și trebuie să devină o prioritate indiferent de culoarea politică a partidului aflat la guvernare, de aceea ne alăturăm experților din domeniu pentru a cere elaborarea Strategiei Demografice a României, document care să ofere o viziune pe termen lung asupra atingerii potențialului demografic al țării noastre. O astfel de strategie trebuie să ofere soluții economice de perspectivă direcționate spre copil, mamă și familia tânără, favorizând rolul activ economic al mamei și combinând măsurile de susținere financiară cu oferta de servicii adresate familiilor cu copii.

De prea multe ori numită în discursuri politice bombastice ”principala resursă a României”, populația ei așteaptă și o atenție pe măsură. Până când clasa politică nu va iniția elaborarea și implementarea unei strategii demografice, orice referire a unui politician la români, la populație ca ”adevărată bogăție a țării”, nu va fi decât o expresie a demogiei de care se face vinovat. 

Ghețău, Vasile, Declinul demografic și viitorul populației României, Academia Română, INCECCD, 2007, disponibil la:

***Population Projections, Eurostat, disponibil la:

Goren, E., Murray, J.L., Vollset, E.S., Fertility, mortality, migration, and population scenarios for 195 countries and territories from 2017 to 2100: a forecasting analysis for the Global Burden of Disease Study, Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME), 2020, disponibil la:

*** Every Age Counts: The Federal Government’s demographic strategy, 2016, disponibil la: