INACO: Costurile pe care le vor suporta românii în condiţiile tratării cu superficialitate a relaţiei româno-americane sunt intolerabil de riscante

Departamentul de stat al SUA a ales o variantă publică prin care să transmită preocuparea Administraţiei americane privind intenţiile coaliţiei majoritare de la Bucureşti de a modifica legislaţia care reglementează funcţionarea sistemului judiciar.

SUA a ales să transmită acest mesaj public şi ca expresie a exasperării după demersurile repetate şi eşuate ale Ambasadei SUA de la Bucureşti la diverse instituţii româneşti, desfăşurate pe parcursul ultimilor luni.

La Bucureşti, dar şi la Washington, s-a încercat explicarea poziţiei americane privind necesitatea respectării principiilor statului de drept, luptei anticorupţie, separării politicului de puterea judecătorească, pentru a avea un Parteneriat Strategic funcţional între SUA şi România. Fără aceste repere SUA ar putea avea dificultăţi în a considera România un aliat competitiv.

În egală măsură, SUA a subliniat că împărtăşeşte integral îngrijorarea Comisiei Europene privind derapajele care pot duce la subordonarea justiţiei de către politic, chiar şi atunci când sunt puse în discuţie state cu care SUA are o relaţie specială, precum România sau Polonia (“beneficiară“ a unui comunicat asemănător cu deosebirea că SUA apreciază, în continuare, alianţa polono-americană).

Reacţia emoţională, nervoasă şi pe alocuri iresponsabilă a unor reprezentanţi politici ai Bucureştiului este, în egală măsură, dezamăgitoare dar şi îngrijorătoare.

Un partener care investeşte, politic şi militar, în apărarea unui stat aflat într-o zonă de instabilitate nu poate fi decât un aliat, deci un prieten.

Doi parteneri care au rămas consecvenţi în toate angajamentele asumate bilateral, în procesul de integrare euro-atlantică, rămân aliaţi la bine și la rău. Dintre cei pe care nu-i doare gura să arunce, astăzi, în piaţa publică, tot felul de afirmaţii descalificante este vreunul suficient de ţanţoş să se declare cunoscător al importanţei acestei relaţii pentru securitatea naţională a României?

Cei care vorbesc arogant şi delimitativ au cea mai vagă idee despre costurile pe care le vor suporta românii în condiţiile tratării cu superficialitate a relaţiei româno-americane? De ce o rezolvare elegantă, prin dialog şi cooperare nu este posibilă şi se alege calea fuduliei ieftine?

Chiar ne facem că nu înţelegem de unde provine preocuparea Administraţiei SUA, dar şi a Comisiei Europene?

Servilismul frustrat nu rezultă, nici pe departe, din relaţia bilaterală cu SUA, dar este explicit prezent în mesajul de răspuns al celor doi politicieni care conduc Parlamentul României. Ei par convinşi că deciziile privind alocarea a 2% din PIB pentru înzestrare armatei sau achiziţia unor sisteme de apărare s-ar fi luat pentru a “cumpăra “bunăvoinţa americanilor şi nu pentru siguranţa României. Este stupefiant. Adică, în mintea unora, România alocă resurse financiare şi cumpăra sisteme defensive ca să apere… SUA. Iar acum îi supără tonul unui mesaj (pe care decidenţii din România îl cunosc în detaliu, de luni de zile) şi pentru că subiectul acestuia a ajuns la OPINIA PUBLICĂ.

Nervozitatea trece problema rămâne

Administraţia SUA îşi va menţine poziţia faţă de pachetul legislativ privind justiţia.

Partea romana – în special coaliţia majoritară – consideră că demersul SUA reprezintă o încălcare gravă, inadmisibilă, a dreptului suveran de a decide în Parlamentul României.

Concluzia este simplă. Conducerea politică de la Bucureşti preferă generarea unor tensiuni diplomatice în relaţia cu SUA – principalul garant al securităţii României în regiune – în locul dialogului, onest şi necesar, cu un partener de încredere.

Astăzi, România este protejată prin deciziile politico – militare ale NATO în care rolul SUA este determinant.

Miza este enormă pentru cine vrea să înţeleagă. Aşa se explică atât cheltuielile uriaşe ale NATO pentru desfăşurarea unor forţe de descurajare în flancul Estic, cât şi poziţionarea în România a unor structuri defensive multinaţionale, susţinute aproape total de SUA, Marea Britanie, Canada şi alţi parteneri.

În comparaţie cu aceste tensiuni regionale cu care suntem confruntaţi la cote maxime, având în centru România şi zona Mării Negre, ţâfna unor politicieni de la Bucureşti se îndreaptă spre un ridicol absolut, dar şi periculos.

 

Un partener care te apară nu are cum să fie un inamic. Să ne trezim: SUVERANITATEA nu este un simplu cuvânt!