Industria IT din România la răscruce. Perspectiva IT-ului românesc în lumini și umbre

Autor: Irina Vijoli

Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii a publicat în aprilie, anul acesta, raportul “Software and IT Services in Romania”. Acesta arată că cifra de afaceri a sectorului de software și servicii IT a crescut cu 11,3% în 2016 comparativ cu 2015, și va depăși în 2017 pragul de 4 miliarde de euro. Semn bun, am zice la prima citire. Să vedem dacă este așa într-adevar: cifra de afaceri de 3,6 miliarde de euro înregistrată în 2016 este datorată în primul rând exporturilor de software și servicii, a căror valoare a crescut cu 18,7% față de 2015. Creștere la export, aparent o altă veste bună: înseamnă că suntem capabili să producem valoare, pe care clienți din străinătate doresc să o consume și să o plătească. Mergem mai departe și aflăm însă că exportul de software și servicii IT reprezintă 74% din cifra de afaceri a sectorului, pe fondul unei scăderi neașteptate a pieței interne, ajunsă anul trecut la doar 935 milioane de euro.

Aceste cifre arată cu claritate că o mare parte a produselor IT de export sunt lipsite de partea creativă, inovativă. “Livăm la cerere” pe niște specificații gândite de clienții externi – project management, scriere de cod software, testare etc. totul prestabilit, de multe ori și pe tehnologiile alese de afară. De ce? Pentru că acesta este modelul care de câțiva ani buni a generat profituri semnificative și a permis dezvoltarea companiilor de IT. Statisticile spun că suntem prima țară la outsourcing din Europa Centrală și de Est și ne situăm pe locul 6 la nivel mondial. În România salariile specialiștilor IT sunt încă suficient de mici ca să justifice acest parcurs. Au început însă să planeze dubii pe termen mediu și lung. Vorbim despre decizii pragmatice: dacă nivelul salarial va ajuge prea sus vom asista la o reorientare către alte piețe care pot furniza mai ieftin specialiști la cerere. Republica Moldova și Ucraina sunt doar două exemple.

Actualmente, s-a creat un deficit de resurse umane pentru că școala nu produce destui specialiști. Cei foarte buni aleg să plece din țară în multinaționale de top care îi recrutează pe poziții creative și de cercetare-dezvoltare sau intră in centrele de suport locale ale respectivelor multinaționale, în joburi mai puțin creative, însă bine retribuite.

Nivelul de cunoștinte al specialistului IT român nu e întotdeauna conform cu cerințele din piață, necesită training suplimentar (tradus în costuri suplimentare pentru angajatori) fără posbilitatea reală de fidelizare a unui astfel de colaborator. Câtă vreme există însă cerere în piață, desigur că mobilitatea forței de muncă nu poate fi împiedicată. Și asta ridică probleme serioase companiilor de outsourcing, a căror creștere este direct legată de capacitatea de a găsi oameni noi și bine pregătiți pe care să îi implice in proiecte noi.

Aceasta fiind situația, multe companii din IT-ul românesc își pun serios problema de a investi pentru crearea de produse software proprii, unii capitalizând experiența din proiectele internaționale, alții mizând pe specialiști din domeniile pentru care vor să scrie soft cooptați în echipă sau în parteneriate cu companii externe. Pot astfel crea și vinde un produs software pe multiple piețe, cu o singură echipă de proiect care să asigure dezvoltarea și actualizarea unui astfel de produs. Deși un început destul de timid, aceasta pare sa fie soluția câștigătoare pe termen lung, pentru că are încorporată acea parte de inovație și creativitate fără care nu poate exista competitivitate reală în context internațional.

În afara companiilor mari, în România găsim o altă sursă prețioasă de inovație IT în zona start-up-urilor – companiile mici la început de drum. Peste 3500 de astfel de start-up-uri IT își testează ideile pe piața din România cu scopul de a merge în final pe piețele externe cu soluții “made in Romania”. Ecosistemul este destul de efervescent, concentrate însă doar în București și Cluj. Cuprinde peste 20 de hub-uri și acceleratoare care au menirea de a facilita accesul la finanțare și la programe de mentoring care să permită definirea unor modele de business viabile.
UI Path, LiveRail sau Summify sunt doar câteva start-up-uri care au reușit. Raportul Digital Transformation Scoreboard publicat de Comisia Europeană la începutul anului confirmă: Romania se află pe locul doi după Marea Britanie în ceea ce privește cultura antreprenorială, performanță care, cel puțin în IT, se datorează și implementării cu succes în anii trecuți a unor măsuri favorabile pentru business – de exemplu, legea Business Angels adoptată în 2015.

Ramâne de văzut dacă vom ști să capitalizăm pe aceste elemente pozitive pentru a susține o transformare reală în industria IT și pentru a echilibra balanța între outsourcing și proprietate intelectuală. Este singura opțiune ca să ne diferențiem și să ne asigurăm un loc relevant într-o economie globalizată care încorporează din ce în ce mai multe elemente de tehnologie, evoluează constant și rapid, determinând o creștere continuă a exigențelor pentru menținerea inovației și competitivității.