Autor: Andreea Paul
România se află pe locul 55 în lume din 118 state analizate în ceea ce priveşte indicatorul global al competitivităţii talentelor cu un scor al indicelui competitivităţii de 45.09 faţă de 74,55 înregistrat de Elveţia, respectiv pe locul 32 în Europa.
La nivel global, țările sunt în competiție pentru a dezvolta mai bine talentul, pentru a atrage talentul de care au nevoie și a-i păstra pe acei angajaţi care contribuie la competitivitate, inovare și creștere economică. Pentru a facilita acest lucru, ţările trebuie să-şi adapteze politicile economice și sociale noilor provocări tehnologice.
Raportul anual de evaluare comparativă cu privire la “Indicele Global al Competitivităţii Talentelor” (Global Talent Competitiveness Index – GTCI) evaluează modul în care țările dezvoltă, atrag și păstrează talentul, fiind o resursă pentru factorii de decizie în dezvoltarea de strategii pentru creșterea competitivității talentelor, ajutând la proiectarea și punerea în aplicare a unor politici mai bune în domenii cum ar fi educația, ocuparea forței de muncă și imigrația, printre altele.
Cea de-a patra ediție a Raportului analizează modul în care schimbările tehnologice afectează competitivitatea talentelor, precum și natura muncii, într-un sens mai larg. În condiţiile fuziunii de tehnologii, noua revoluţie industrială estompează delimitările dintre sferele fizică, digitală și biologică. Pe lângă oportunități, industria 4.0 aduce şi provocări, astfel încât oamenii și organizațiile vor trebui să se adapteze la un mediu de lucru în care know-how-ul tehnologic, competențele, flexibilitatea și colaborarea sunt cheia succesului și în care noua normă de leadership se bazează pe rețele orizontale care înlocuiesc ierarhiile.
Potrivit Raportului citat, economia mondială se va confrunta cu noi provocări în anii care vor urma, prin urmare guvernele vor trebui să combine crearea de noi oportunități de locuri de muncă și o creștere economică durabilă, oferind, în același timp, noilor generații posibilitatea de a trăi și de a lucra într-o lume care reflectă valorile în care cred. Pe lângă adaptarea la noua piaţă a muncii care trebuie avută în vedere de către politicile publice, educația este fundamentală pentru a atinge aceste obiective şi a răspunde la noile provocări tehnologice.
Tabel 1: Indicele global al competitivității talentelor în 2017 la nivel mondial: Top 10
| Loc | ŢARA | Scor
|
| 1 | Elveţia | 74,55 |
| 2 | Singapore | 74,09 |
| 3 | U.K. | 69,40 |
| 4 | U.S.A. | 69,34 |
| 5 | Suedia | 69,14 |
| 6 | Australia | 69,06 |
| 7 | Luxemburg | 68,66 |
| 8 | Danemarca | 68,59 |
| 9 | Finlanda | 68,56 |
| 10 | Norvegia | 68,01 |
Sursa: Bruno Lanvin Paul Evans (Ed.) The Global Talent Competitiveness Index 2017, Fontainebleau, France (2016), http://www.gtci2017.com/documents/GTCI_2017_web_r3.pdf, p. 13.
Ţările europene continuă să conducă în clasamentul competitivităţii, 16 dintre ele fiind în top 25, cu Elveția în poziția de lider, urmată de U.K., Suedia, Luxemburg, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Olanda, Irlanda, Islanda, Belgia, Germania, Austria, Estonia, Cehia, Franţa, Malta şi Slovenia. Faţă de anul trecut, trei țări din afara Europei intră în top 10, Singapore (poziţia a doua), Statele Unite ale Americii (poziţia a patra) și Australia (poziţia a șasea). Dacă luăm în considerare primele 25 poziţii, alte șase țări din afara Europei ocupă locuri de top: Canada (13), Noua Zeelandă (14), Emiratele Arabe Unite (19), Qatar (21), Japonia (22) și Israel (25). Potrivit Raportului, liderii non-europeni ai competitivităţii pot fi în linii mari clasificaţi în două grupe: (1) economii care avut politici de imigrare favorabile (unde se încadrează Statele Unite ale Americii, Canada, Australia, Noua Zeelandă și Israel) şi (2) economii care au drept scop de a deveni “hub-uri de talent” (reprezentanţii fiind Singapore, Emiratele Arabe Unite și Qatar).
România se află pe locul 55 în lume din 118 state analizate în ceea ce priveşte indicatorul global al competitivităţii talentelor, cu un scor al indicelui competitivităţii de 45.09, faţă de 74,55, indicele înregistrat de Elveţia. România este surclasată de China (indice al competitivităţii de 45.34) şi urmată de Federaţia Rusă (indice al competitivităţii de 45,03). Comparativ cu alte ţări din Europa, România este pe locul 32, fiind precedată de Bulgaria (pe locul 49 în topul mondial, respectiv 30 în topul european, cu un indice al competitivităţii talentelor de 47,56) şi de Macedonia (pe locul 50 în topul mondial, respectiv 31 în topul european, cu un indice al competitivităţii talentelor de 47,42), respectiv urmată de Serbia (pe locul 60 în topul mondial, respectiv 34 în topul european, cu un indice al competitivităţii talentelor de 43,38) şi Ucraina (pe locul 69 în topul mondial, respectiv 35 în topul european, cu un indice al competitivităţii talentelor 42,34).
Clasamentul Indicelui Competitivității Talentelor în 2017 pe piloni
În general, țările din topul 10 al competitivităţii au o performanță puternică pe fiecare dintre cei șase piloni ai modelului indicelui de competitivitate. Elveția și Singapore continuă să ocupe primele două poziții, ca și în edițiile anterioare. Elveția excelează la reținerea de talente dezvoltate pe plan intern, în special prin oferirea un mediu economic ideal în ceea ce privește reglementarea, piața și afacerile şi oferta de muncă. Singapore este, de asemenea, lider pe trei dintre dimensiunile de competitivitate evaluate: capacitatea de a crea talente, de a atrage talente din străinătate, precum şi aceea de a oferi suportul pentru dobândirea de cunoștințe globale. Dacă ne uităm dincolo de top 10, identificăm ţări cu performanţe ridicate pe anumite piloane. De pildă, Germania (pe poziţia 17 în clasamentul mondial) este lider în dezvoltarea competenţelor tehnice şi profesionale, Republica Cehă (pe poziţia 23 în clasamentul mondial) clasându-se în mod consecvent foarte bine în acest domeniu. Emiratele Arabe Unite (pe poziţia 19 în clasamentul mondial) și Qatar (pe poziţia 21 în clasamentul mondial) au o capacitatea deosebită pe pilonul doi, în timp ce Estonia (poziţia 20 în clasamentul mondial) este în topul ţărilor care dezvoltă abilități pentru cunoştinţe globale.
Tabel 2: Indicele global al competitivității talentelor în 2017 pe piloni: Top 10
| Loc | ŢARA | Valorificarea talentului | Atragerea de talent | Dezvoltarea de talent | Menţinerea talentului | Abilităţi tehnice şi vocaţionale | Cunoştinţe globale |
| 1 | Elveţia | 2 | 5 | 5 | 1 | 3 | 7 |
| 2 | Singapore | 1 | 1 | 13 | 7 | 8 | 1 |
| 3 | U.K. | 8 | 11 | 7 | 5 | 33 | 2 |
| 4 | U.S.A. | 11 | 16 | 2 | 8 | 20 | 3 |
| 5 | Suedia | 9 | 13 | 8 | 4 | 10 | 11 |
| 6 | Australia | 17 | 6 | 9 | 14 | 25 | 5 |
| 7 | Luxemburg | 21 | 2 | 17 | 3 | 24 | 12 |
| 8 | Danemarca | 3 | 15 | 3 | 15 | 17 | 14 |
| 9 | Finlanda | 6 | 21 | 4 | 9 | 2 | 18 |
| 10 | Norvegia | 13 | 14 | 10 | 2 | 2 | 22 |
Sursa: Bruno Lanvin Paul Evans (Ed.) The Global Talent Competitiveness Index 2017, Fontainebleau, France (2016), http://www.gtci2017.com/documents/GTCI_2017_web_r3.pdf.
Raportată la cele 118 ţări, România este pe locul 65 în ceea ce priveşte valorificarea talentului (cu un scor al indicelui de competitivitate a talentelor de 52.28), pe locul 82 în privinţa atragerii de talente, pe locul 53 la dezvoltare, pe locul 56 la a menţine talente, pe locul 56 la capacitatea de a crea abilităţi tehnice şi vocaţionale, respectiv pe locul 60 la cunoştinţe globale.
Tabel 3: Poziţia României pe cele şase dimensiuni de competitivitate
| ŢARA | Valorificarea
talentului |
Atragerea de talent | Dezvoltarea
talentului |
Menţinerea
talentului |
Abilităţi tehnice şi vocaţionale | Cunoştinţe globale |
| România
|
65 | 82 | 53 | 56 | 56 | 60 |
Sursa: Bruno Lanvin Paul Evans (Ed.) The Global Talent Competitiveness Index 2017, Fontainebleau, France (2016), http://www.gtci2017.com/documents/GTCI_2017_web_r3.pdf.
Tabel 4: Situaţia României pe cele 6 dimensiuni ale indicelui de competitivitate a talentelor
| România |
Scor
|
Locul în clasament |
| I. Valorificare
|
52,28 | 65 |
| Reglementare
|
48,45 | 56 |
| Piaţa muncii
|
51,19 | 61 |
| Afaceri şi oferta de muncă |
57,19
|
74 |
| II. Atragere
|
42,90 | 82 |
| Deschidere externă
|
32,70 | 78 |
| Deschidere internă
|
53.10 | 81 |
| Egalitatea de gen
|
||
| Femei cu diplomă de licenţă
|
76,97 | 36 |
| Decalaj de gen între câștiguri
|
70,93 | 35 |
| Oportunităţi de afaceri pentru femei
|
57,97 | 63 |
| III. Creştere
|
44,93 | 53 |
| Educaţia formală |
35,94
|
47 |
| Învățarea pe tot parcursul vieții
|
47,56 | 73 |
| Accesul la oportunități de creștere
|
51,29 | 54 |
| IV. Reţinere
|
54,11 | 56 |
| Sustenabilitate |
41,25
|
65 |
| Stil de viaţă
|
66,97 | 49 |
| V. Competenţe vocaţionale şi tehnice
|
47,72
|
56
|
| Competenţe de nivel mediu
|
47,99 | 43 |
| Capacitatea de inserție profesională
|
47,46 | 90 |
| VI. Cunoştinţe globale
|
28,61 | 60 |
| Competenţe de nivel înalt
|
28,23 | 66 |
| Impactul talentului |
28,99
|
51 |
Sursa: Bruno Lanvin Paul Evans (Ed.) The Global Talent Competitiveness Index 2017, Fontainebleau, France (2016), http://www.gtci2017.com/documents/GTCI_2017_web_r3.pdf, p. 210.