INACO co-prezidează Grupul de lucru dedicat COMPETITIVITĂȚII în cadrul Forumului de Consultare Publică pentru definirea priorităților Președinției României a Consiliului UE, alături de CCIR, CNIPMMR și ASE.
Au avut loc două runde de consultări cu membrii grupurilor informale de lucru și o întâlnire a coordonatorilor de grupuri cu ministrul Victor Negrescu.
Propunerile lansate de INACO în acest context completează propunerile particulare venite dinspre mediul de afaceri – dedicate creșterii competitivității și susținerii întreprinderilor mici și mijlocii – și privesc:
1. Piața internă – Competitivitate: Interconectarea europeană a Consiliilor naționale de Productivitate și de Competitivitate din SM pentru a propune o Strategie Europeană de Competitivitate 2020-2027
Propunere care vizează Agenda Strategică a UE – reuniunea informală Road to Sibiu, 9 mai 2019.
– SM din zona Euro au obligația creării acestor consilii naționale până la data de 20 martie 2018
– Celelalte SM au primit doar recomandări în acest sens
– La începutul anului 2019 se va publica un raport cu privire la gradul de îndeplinire a acestor obligații și recomandări europene.
– Aplicarea *testului de productivitate* similar cu procedura testului IMM-urilor aplicat în UE.
– Raportarea de către Eurostat a unui sistem european statistic detaliat dedicat competitivității, integrat cu SM: Tabloul de Bord al Competitivității UE
– România ar putea accelera acest dosar direct legat de competitivitatea europeană, având în vedere pierderea de competitivitate pe care o cunoaște UE în competiția globală.
2. Propunere românească pentru un obiectiv nou european: INIȚIATIVA EUROPEANĂ PENTRU COMPETITIVITATEA TINERILOR
– Politică nouă transversală europeană pe care să o propunem pentru Agenda strategică a UE 2019-2024, dar și ca linie de finanțare pentru Bugetul UE 2021-2027
– Provocarea europeană: în Cartea Albă a Viitorului UE se specific la pg 9 că tinerii riscă pentru prima dată în istoria europeană să dispună de resurse financiare mai puține decât părinții lor, iar în studiile de profil ale Eonomiei Viitorului s-a lansat conceptual de *apariție a clasei sociale a oamenilor inutili/ne-angajabili* la care UE va trebui să ofere un răspuns integrat, etapizat și pluridisciplinar.
– Planul de acțiuni pornește de la conectarea tinerilor la industria 4.0 prin educație, CDI, antreprenoriat, mobilitate, alfabetizare digitală și tehnologică, accesul la știință și tehnică, sănătate, până la drepturile omului etc.
– Crearea Cloudului European interactiv pentru competitivitatea tinerilor
3. Consolidarea politicii spațiale europene prin dezvoltarea aplicațiilor potențiale ale Copernicus, Galileo, EGNOS, explorarea și cercetarea spațiului, ELI, având în vedere faptul că:
– resursele financiare și tehnologice individuale ale statelor membre sunt insuficiente,
– competitivitatea domeniilor cheie – de la telecomunicații până la televiziune, apărare, prognoza meteo sau sistemul financiar global – depinde de tehnologiile și sistemele spațiale,
– interesul național strategic: România ar putea deveni European Laser Valley.
februarie 25, 2018 @ 4:34 pm
FUNDAȚIA ROMÂNĂ PENTRU PROMOVAREA CALITĂȚII
Propuneri de politici publice prioritare pentru Presedinția României a Consiliului UE
1.Definirea politicii publice prioritare
A.Politica naţională de dezvoltare a competitivităţii prin calitate (sau Politica naţională de promovare a calităţii) – simultan cu
B.Politica naţională de educare a consumatorilor
NOTA: înseamnă dezvoltarea capabilității de-a genera, menține și/ sau îmbunătăți CALITATEA proceselor/ produselor/ serviciilor (nu doar acțíuni publicitare mai mult sau mai puțin adecvate!)
2.Motivarea
2.1. Ignorarea sau neglijarea, timp de peste 25 de ani, în România, a semnificației și a abordărilor pragmatice ale conceptului CALITATE (mai ales în discursul public) precum și a necesității integrării la nivel național a preocupărilor/ inițiativelor pentru creșterea competitivității prin calitate a produselor/ serviciilor (inclusiv publice) provenind din România au determinat retrogradarea continuă a poziției țării noastre în topurile mondiale ale competitivității (Davos, etc.), regretabila percepție a României ca fiind un „ocean al non-calității” și un “mediu al iresponsabilității sociale”, etc, – generând reticența investitorilor străini de-a acționa și de-a se menține în România (dacă nu sint interesați doar de avantajul – perceput de ei – al costului redus cu salariile!).
Calitatea este un ingredient esențíal (din păcate ocultat în discursul public românesc!) al mai recentelor concepte – de exemplu „competititivitate”, “responsabilitate socială”, “accountability”, „leadership”, “dezvoltare sustenabilă/ durabilă”, etc.
2.2. In acelasi timp, rarele inițiative guvernamentale apărute la noi, în ultimii 25 de ani, privind calitatea serviciilor publice (în educație, asigurarea sănătății și, mult mai puțin, în administrația publică centrală și locală), întrucât prin concepție și realizare, au ignorat și ignoră cu suficiență incredibilă conceptele, principiile, practicile și instrumentele consacrate prin standardele si ghidurile internaționale, au eșuat in simulacre si mimetism, generând (în loc de încredere) o costisitoare birocrație „obeză”, imaginea (falsă a) inapetenței/ dezinteresului românilor pentru calitate și a inabilității lor de-a deveni competitivi prin calitate, ineficiență în cheltuirea fondurilor publice și a creditelor (ne)rambursabile, precum și nemulțumirea justificată a populației și a multor agenți economici!
Toate acestea sunt în opoziție flagrantă cu abordările existente în mediul de afaceri din România (mai ales cel cu capital străin), în cadrul caruia competitivitatea prin calitate este un obiectiv permanent, cu indicatori relevanți!!!
De studiat modul exemplar în care a acționat Cehia (fostă țară socialistă), după 1991 – pentru a genera astfel credibilitatea ei pe piețele internaționale – integrând până la nivel de Guvern, Parlament, Președinte numeroase inițiative, legi, reglementări și instituții dedicate generării și îmbunătățirii continue a calității produselor și serviciilor cehe, dar și acționând eficient pentru îmbunătățirea continuă a calității serviciilor publice, în fapte și nu doar în vorbe!…
2.3 Datorită absenței la noi a informațiilor rezultate din testări comparative și a competențelor proprii/ personale de evaluare a calității dar și datorită nivelului de trai relativ scăzut, majoritatea cetățenilor României preferă încă – de peste un sfert de secol ! – să cumpere cele mai ieftine produse și servicii disponibile pe piață, în loc să le identifice și achiziționeze pe cele cu raport CALITATE/ PRET(TARIF) maxim, așa cum se întâmplă în statele cu democrații consolidate. Astfel, presiunea exercitabilă de către consumatori asupra agenților economici pentru a îmbunătăți continuu calitatea produselor/ serviciilor plasate pe piață este INSUFICIENTĂ.
De remarcat că, în Ordonamța 21/1992 privind protecția consumatorilor (ale cărei prime versiuni au fost redactate de mine!), după multe modificări efectuate în 25 de ani, capitolul IV – Informarea și educarea consumatorilor nu mai are nicio prevedere privind educarea consumatorilor…De la informare la educare este cale lungă!
3.Stadiul actual al dosarului european in curs/Deschiderea unui dosar nou
Există un dosar european și o structură europeană dedicate COMPETITIVITĂȚII. Consider că abordarea ar trebui să fie și particularizată pentru diferitele tipuri de competitivitate posibile (prin calitate, preț/tarif, facilități și rețea de comercializare, asistență post-vânzare, etc.) si la condițiile și cerințele existente în fiecare țară membră….
De menționat că istoria României nu a cunoscut vreodată o politică națională de promovare a calității (ca celelalte state europene dezvoltate), la noi dezvoltându-se (înainte de 1989) doar o contraproductivă abordare pasiv-represivă a calității, ale cărei consecințe și reminiscențe sunt încă vizibile, din păcate prea frecvent!….
4.Planul de acțiuni
Planul de acțiuni ar trebui să includă în optica noastră – într-o ordine de priorități de stabilit la nivel guvernamental – următoarele acțiuni/ obiective (avănd alocate, fiecare, indicatori SMART, resurse, responsabilități și termene adecvate)
LA NIVEL CENTRAL – PE TERMEN LUNG
-Definirea Sistemului Naţional al Calităţii şi implementarea in fiecare organzație, mai ales publică, a cât mai multor sisteme de management RELEVANTE și EFICACE (pe baza standardelor internaționale și române aferente, de exemplu: sistemul de management al calităţii, al mediului, al energiei, al securității și sănătății în muncă, al securității informației, al responsabilității sociale, al acțiunilor anti-mită, etc.)
-Introducerea obligativității implementării sistemelor de management în administrația publică, împreună cu actualul sistem obligatoriu CIM (Control Intern Managerial)
-Conştientizarea tuturor cetăţenilor în legătură cu necesitatea şi importanţa Politicii Naţionale de Promovare a Calităţii și a Politicii Naționale de Educare a Consumatorilor
-Elaborarea unui Program Naţional de Promovare a Calităţii și a unui Program Național de Educare a Consumatorilor
-Dezvoltarea infrastructurii calităţii în paralel cu instruirea intensivă și educarea consumatorilor
-Crearea și dezvoltarea unei culturi naționale a calităţii – în scopul creşterii credibilității României pe piețele mondiale, al creșterii produsului industrial brut al României și al creşterii eficienţei economice. Cum vor fi rambursate cele 60 de miliarde euro reprezentând credite rambursabile asumate până în prezent?
-Asigurarea calităţii actului politic şi a clasei politice, a actului juridic și a personalului din justiție, prin considerarea prioritară a cerințelor cetățenilor și ale justițiabililor dar și prin implementarea sistemelor de management relevante și eficace.
-Stabilirea unor indicatori de performanţă (altceva decât productivitatea!) care, prin nerealizarea lor în serviciile publice, să constituie bariere în acordarea oricărui individual sau colectiv (prime, indemnizații, creșteri de salarii, etc.)
-Crearea de facilităţi fiscale sau economice pentru agenții economici care exportă produse/ servicii de calitate
-Acordarea la nivel de Președinte sau Prim-ministru a Premiului Român pentru Calitate/ Excelență (existent din anul 2000!)
-Stabilirea unui Program națíonal de reducere a birocrațíei – prin simplificarea administrativă (inclusiv introducerea responsabilității personale pentru formularele puse în circulație) și interconectarea/ corelarea bazelor de date existente, informatizarea totală a serviciilor publice, fiscului și justiției (în scopul evitării pierderilor de timp ale cetățenilor cu deplasarea și așteptatrea la ghișee pentru predare/ primire de documente sau plăți). De remarcat că printre criteriile de competitivitate adoptate la Davos fugurează și costurile birocrației!
– Implementarea unui Sistem național de testare comparativă a produselor comercializate în România – în scopul informării rapide și relevante a consumatorilor dar și al valorificării rețelei românești de laboratoare de testare acreditate
-Eficientizarea protecției consumatorilor practicate actualmente în România
-Evaluarea periodică transparentă a Indexului privind satisfacția consumatorului român (pe baza unor criterii și a unor indicatori similari celor ai Indexului de satisfactie a consumatorului european)
LA NIVEL LOCAL – PE TERMEN MEDIU-LUNG
-Educarea şi instruirea producătorilor/ prestatorilor si a funcționarilor publici în domeniul Managementul calităţii
-Schimbarea mentalităţii producătorilor / prestatorilor (şi în special a managerilor lor de vârf) precum și a unor funcționari publici cu privire la calitate – în sensul reducerii actualei predominanțe a ORIENTĂRI FURNIZOR și al apariției/ dezvoltării ORIENTăRII CLIENT/ CONSUMATOR/ CETĂȚEAN/ CONTRIBUABIL
-Implementarea generalizată a conceptelor, principiilor, instrumentelor Managementului Total al Calităţii – prin, promovarea abordării procesuale, a reengineering-ului, etc.
-Introducerea Cartei calității la toți prestatorii de servicii publice (administrație, educație, asigurarea sănătății) și la furnizorii de utilități – prin care aceștia își expun succint serviciile prestate, indicatorii de performanță, nivelurile minime așteptate, căile de contact posibile prin care clienții își pot transmite reacțiile, etc.
-Schimbarea opticilor producătorilor şi consumatorilor privind calitatea unui produs – prin considerarea prioritară a tuturor cerințelor și reacțiilor clienților/ consumatorilor
-Satisfacerea cerințelor clienţilor şi îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor/ serviciilor pe baza reacțiilor clienților
-Obţinerea excelenţei unor agenţi economici şi autorităţi/ entități publice centrale/ locale – inclusiv prin popularizarea celor care au reușit să obțină un anumit nivel al satisfacției clienților/ beneficiarilor/ cetățenilor/ contribuabililor lor!
-Stabilirea unor indicatori de performanţă pertinenți și eficienți care, prin nerealizarea lor, să constituie bariere în acordarea oricărui individual sau colectiv (prime, creșteri de salarii, etc.).