INACO cheamă miniștrii pentru fonduri europene, transporturi și mediu să prezinte zilnic timp de 3 minute stadiul proiectelor semnate, demarate și încheiate. ZILNIC.
Semnalele de alarmă se întețesc în loc să se corecteze în absorbția banilor europeni și în infrastructura de transport și mediu în România. INACO cheamă miniștrii pentru fonduri europene, transport și mediu, să prezinte zilnic timp de 3 minute stadiul proiectelor semnate, demarate și încheiate. ZILNIC, în perioada lucrătoare.
Pe parcursul deplasării echipei think-tank-ului INACO – Inițiativa pentru Competitivitate la Bruxelles, în perioada 21-23 noiembrie a.c., într-o misiune economică maraton desfăşurate pentru contactul cu instituțiile europene, cu scopul mai bunei înțelegeri a oportunităților și a blocajelor în creșterea competitivității publice și private în România, s-a născut această nevoie și propunere ca cei responsabili de două domenii cheie – absorbția banilor europeni și transporturi – să dea zilnic socoteală publicului pentru activitatea lor, transparent și responsabil.
Iată trei argumente:
1. Când nu cheltui banii europeni alocați, decidentul european și statele membre înțeleg că România nu are nevoie de ei. Or, acești bani există și România are nevoie de ei, dar nu-i cheltuie dintr-o periculoasă inacțiune și incompetență.
Potrivit estimărilor Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European şi a datelor oficiale prezentate de comisarul european Corina Creţu, la închiderea cadrului financiar multianual (CFM) 2007-2013 a fost înregistrată o rată a absorbţiei de 89% ceea ce a reprezentat dezangajarea a aproximativ 3 miliarde de euro fonduri structuale și de coeziune, din cele aproape 20 de miliarde de euro alocate ţării noastre. Conform CE în CFM 2007-2013 rata de execuție financiară înregistrată de România în ceea ce privește fondurile structurale și de coeziune a fost dintre cele mai scăzute din UE. Pe transporturi, s-au dezangajat automat 1,2 miliarde de euro – un paradox imposibil de justificat de către un om rațional și cu drag de țară.
Această pierdere se poate traduce și în toleranța noastră față de inacțiunea decidenților publici, în lipsa presiunii publice reale, indiferent de culoarea lor politică, dar şi în reducerea potenţialului de creştere şi dezvoltare a domeniilor prioritare precum: sănătate, transport, mediu, învățământul profesional și tehnic, cercetare-inovare, capital uman etc.
2. Ritmul lent și foarte lent este periculos în gestionarea fondurilor nerambursabile de către autorităţile naţionale, alături de impunerea unei birocraţii nejustificate, care impiedică simplificarea procedurilor de implementare a programelor de finanţare şi creșterea absorbției. La o absorbție de sub 1% spre sfârșitul anului 2017 nu ne mai putem permite pasivitatea civică.
În acest sens, un exemplu foarte concret este acreditarea cu o întârziere considerabilă, la jumătatea anului 2017, a autorităţilor de management. România dispune în 2014-2020 de fonduri pre-alocate în cuantum de 44,6 miliarde de euro, pentru dezvoltare regională, coeziune economică și socială, agricultură și dezvoltare rurală, pescuit, transport, cercetare și inovare, educație și cultură, protecția mediului înconjurător și nu numai. Iar dintre acestea, peste 24 de miliarde – pentru politica de coeziune și aproape 20 de miliarde – pentru politica agricolă și de dezvoltare rurală.
Este cazul să urmărim zilnic dinamica lucrurilor ca să nu mai fim surprinși de realități la sfârșitul acestui ciclu financiar european.
Potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, de la bugetul UE s-au primit în primele trei trimestre din 2017 un cuantum de aproximativ 3 miliarde euro aferente CFM 2014-2020, situându-se sub procentul de 1%. Din linia de fonduri europene dedicată capitalului uman românesc de peste 4 miliarde de euro încă nu s-a absorbit niciun euro, iată, în al patrulea an de execuție bugetară în acest ciclu financiar.
În acest context, derularea în bune condiţii, de predictibilitate şi stabilitate financiară a implementării proiectelor cu fonduri europene devine un rosc major, iar pe cale de consecinţă şi efectele pe termen mediu mult dorite pentru statul român sunt departe de a fi atinse. Acum se pregătesc lansări, până la sfârșitul acestui an, de apelurilor de proiecte de peste 2 miliarde euro din fonduri europene, pe obiective precum: creşterea calității cercetării și învățământului, a numărului de locuri de muncă şi a nivelului de trai, modernizarea infrastructurii, respectarea standardelor de protecție a mediului, precum și accesul la noi tehnologii informatice etc., pe care ar fi bine să le popularizeze miniștrii însiși, zilnic, printr-o campanie publică de conștietizare curajos asumată.
3. Situaţia este cu atât mai critică cu cât, persistă riscul suspendării fondurilor europene în cazul neonorării obligațiilor ex-ante.
Condiționalitățile ex-ante au fost negociate de fiecare stat membru cu Comisia Europeană și reprezintă măsuri de pregătire a legislației/ instituțiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene. Întârzierea îndeplinirii condiţionalităţilor poate duce la suspendarea integrală sau partială a plăţilor aferente Programelor Operaționale care sunt vizate de respectivele condiţionalităţi.
Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu a confirmat reprezentanţilor Asociaţiei INACO faptul că încă nu au fost îndeplinite integral condiţionalităţile ex-ante restante pentru absorbţia fondurilor europene în 2014-2020, ceea ce aduce în discuţie în următoarea perioadă, riscul de suspendare a fondurilor europene pentru perioada actuală. Este vorba de domeniile: infrastructură în inovare şi cercetare, transport rutier, transport feroviar, deşeuri şi achiziţii publice. Problema achizițiilor publice este una transversală, care afectează pe orizontală întregul proces de absorbție în instituțiile publice. Europenii fac acum evaluări și sunt cu ochii pe noi. Este timpul ca și cetățenii români, beneficiarii direcți ai acestor fonduri, să fie cu ochii pe cei responsabili. În lunile următoare, Comisia urmează să elaboreze bilanţul privind gradul de îndeplinire al acestor condiţionalităţi restante şi, în consecinţă, va lua măsurile ce se impun, chiar pre-suspendări automate de fonduri acolo unde instituțiile românești nu-și onorează obligațiile asumate.
Problemele cu care se confruntă ţara noastră apar pe fondul în care, conform spuselor comisarului european pentru politică regională, “la nivel european, politica de coeziune este în pericol, confruntându-se cu priorităţi suplimentare de finanţare precum: migraţia, necesitatea menţinerii securităţii printr-o armată europeană, etc. Totodată, în luna mai 2018 urmează să aibă loc dezbaterile pe buget în Parlamentul European, moment în care statele membre vor trebui să justifice cu indicatori folosirea banilor europeni din CFM 2014-2020.”
INACO caută şi propune soluţii pentru creşterea gradului de responsabilitate a instituţiilor statului faţă de cetăţeni, îngrijorați de riscul de suspendare a fondurilor europene, și solicită tuturor ministerelor de resort avizate de neîndeplinirea condiţionalităţile ex-ante să reacționeze ferm și responsabil. Totodată, echipa INACO solicită prezentarea publică a gradului de îndeplinire a condiţionalităţile ex-ante enumerate ca fiind restante în Raportul semestrial de ţară al CE şi a soluţiilor propuse de instituțiile vizate pentru urgentarea atingerii acestora, cu acțiuni ferme și termene punctuale, respectiv cu raportări publice zilnice.
Informații de background:
Informatii suplimentare tehnice (sursa: Ministerul Fondurilor Europene):
România a negociat, în 2014, și a acceptat în urma discuțiilor cu Comisia Europeană 36 de condiționalități ex-ante. În acest moment, situația generală este următoarea:
• 11 condiţionalităţi au fost închise în 2014, la semnarea Acordului de parteneriat;
• 11 condiţionalităţi au fost ridicate de CE în 2016;
• 9 condiţionalităţi au fost agreate cu CE în 2016 şi aflate în evaluare finală;
• pentru 5 condiţionalităţi s-au negociat în 2016 planuri de acţiune prioritare agreate cu CE pentru îndeplinirea în 2017.
Condiționalitățile ex ante (ExAC) sunt unul dintre elementele-cheie ale reformei politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020. Acestea au fost introduse pentru fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) astfel încât să asigure întrunirea condițiilor necesare pentru utilizarea eficientă și eficace a fondurilor ESI.
Aceste condiții sunt legate de:
– cadre politice și strategice, pentru a asigura că documentele strategice la nivel național și regional, care stau la baza investițiilor din fondurile ESI, sunt de înaltă calitate și în conformitate cu standardele stabilite de comun acord de către statele membre la nivelul UE;
– cadre de reglementare, pentru a asigura că punerea în aplicare a operațiunilor cofinanțate de fondurile ESI respectă acquisul UE; și
– capacități administrative și instituționale suficiente la nivelul administrației publice și părților interesate care implementează fondurile ESI.
Există șapte ExAC generale legate de aspectele orizontale ale implementării programelor și 29 de ExAC tematice, care stabilesc condiții specifice sectorului pentru domenii de investiții relevante și eligibile pentru sprijin în temeiul politicii de coeziune (priorități de investiții).
Când condiționalitățile ex-ante nu au fost îndeplinite în momentul adoptării programului, s-au stabilit planuri de acțiune în cadrul programelor operaționale, care trebuiau finalizate până la sfârșitul lui 2016.
Spre exemplu: conditionalitatea ex-ante pe deseuri
România trebuie să îndeplinească o serie de condiționalități în domeniul managementului deșeurilor impuse de prevederile directivei europene privind gestionarea deșeurilor, respectiv condiționalitatea ex-ante: „Promovarea unor investiții sustenabile din punct de vedere economic și de mediu în sectorul deșeurilor, în special prin elaborarea de planuri de gestionare a deșeurilor în conformitate cu Directiva 2008/98/ CE privind deșeurile și cu ierarhia deșeurilor.“
Directiva europeană specifică faptul că fiecare stat membru trebuie să stabilească unul sau mai multe planuri de gestionare a deșeurilor, care să acopere întreg teritoriul statului respectiv, iar în cadrul planurilor de gestionare a deșeurilor sau separat, programe de prevenire a generării deșeurilor până la 12 decembrie 2013.
Elaborarea PNGD a fost externalizată de către Ministerul Mediului, iar procedura de achiziție publică a început în februarie 2015. Din păcate, abia în aprilie 2016 a fost semnat contractul de servicii „Asistenţă tehnică pentru realizarea Planului Naţional de Gestionare a Deșeurilor şi a Planului Naţional pentru Prevenirea Generării Deșeurilor“, cu firma Fichtner Environment SRL.
Prima versiune a PNGD a fost transmisă de consultant către MDRAPFE și Ministerul Mediului în data 25 aprilie 2017. În data de 27 mai a.c. draftul PNGD a fost postat pe site-ul Ministerului Mediului la rubrica „Transparență“ în vederea informării publicului interesat pentru transmiterea observațiilor și comentariilor pe această versiune. De asemenea, a fost demarată procedura de evaluare strategică de mediu (SEA). După elaborarea raportului de mediu în septembrie 2017, PNGD va fi revizuit, iar forma finală a acestuia va fi aprobată prin hotărâre de guvern în luna noiembrie 2017, conform termenelor asumate de Ministerul Mediului în calitate de beneficiar.
De menționat este faptul că îndeplinirea condiționalității ex-ante pentru sectorul deșeuri presupune și implementarea unor instrumente economice necesare atingerii obiectivului 2020 referitor la reciclare și reutilizare, măsuri pe care Ministerul Mediului și-a asumat că le va implementa până la 31 decembrie 2017.
Comisia Europeană a transmis către MDRAPFE la începutul lunii august a.c. o scrisoare prin care precizează faptul că nefinalizarea acțiunilor menite să ducă la îndeplinirea condiționalității ex-ante pentru sectorul deșeuri, în conformitate cu prevederile Regulamentului UE nr. 1303/2013, constituie motiv de suspendare a plăților pentru sectorul în cauză.
Precizăm însă că obligațiile din sectorul deșeuri sunt o responsabilitate partajată tuturor actorilor instituționali, de la Ministerul Mediului, ca gestionar al politicii în acest domeniu, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE), ca reglementator pe domeniul serviciilor publice și autoritățile publice locale, ca responsabili de implementarea măsurilor reglementate în acord cu directivele europene. Suplimentar, MDRAPFE poate asigura finanțare pentru acele priorități care contribuie la atingerea obiectivelor din directivele europene.
Sursa: interviu in presa online acordat de dna Rovana Plumb, ministru delegat pentru Fonduri Europen – Rovana Plumb: „România trebuie să îndeplinească o serie de condiționalități în domeniul managementului deșeurilor“) in data de 04 October 2017
http://www.ecologic.rec.ro/articol/read/politici-economie/15598/
Spre exemplu: conditionalitatea ex-ante pe transporturi
Sursa: Corina Creţu: Situaţia pe transport e îngrijorătoare; România are nevoie ca de aer de investiţii în domeniu
Actiuni concrete intreprinse de catre Guvernul Ciolos:
Exemplu de informatii privind stadiul indeplinirii conditionalitatilor ex-ante direct de la sursa (neactualizate insa):
http://www.rfi.ro/politica-97884-corina-cretu-avertizeaza-romania-conditionalitati-exante