Autor: Andreea Paul (INACO)

La Teatrul de Vară de la Herăstrău unde s-au lansat volumele colective “CALITATEA VIEȚII. Tehnologie în retroumanism. Viitorul cu puterea comunităților” (vol I și II), Editura Club România. Mulțumesc pentru invitație și pentru găzduirea contribuției mele dedicate Școlii exponențiale pilotate de INACO.

ClubRomânia #MariusStoian #MagorCsibi #GrațianMihăilescu #AndreeaPaul #ȘcoalaExponențială #SmartLab #INACO

Contribuția mea la cel de-al 5-lea volum al Seriei Caiete Documentare, intitulat „Calitatea vieții în România”, pg. 539

“Drumul spre învățare exponențială: un SMART LAB în fiecare școală
de Andreea Paul

Copilul Ryu din Japonia este egal cu Andrei din România sau cu Heidi din Germania, cu Frida din Finlanda sau John din SUA, cu Sandra de la oraș și Vasile de la sat, pentru mine, părinte și profesoară. Toți au drepturi egale la educație de calitate…cel puțin așa ar trebui să fie. În realitate, un copil născut în România își atinge doar 60% din potențialul său de productivitate odată ajuns adult, relevă raportul Băncii Mondiale, “Markets and People: Romania Country Economic Memorandul”, 2020, cu extremele sale pozitive București-Ilfov (cu un indice al capitalului uman de 68%), urmată îndeaproape de județul Cluj (65%) și extremele negative, din județele care oferă cele mai mici oportunități de educație, sănătate și speranță de viață, precum Satu Mare (53%), Călărași (52%), Ialomița (52%) și Giurgiu (51%) (World Bank, 2020). Resursa umană talentată care simte că nu își poate atinge potențialul acasă pleacă din țară sau se risipește. Să fie întâmplătoare poziția noastră în topul rușinii mondiale din perspectiva capacității de a ne reține resursa umană talentată în țară? Suntem pe locul 132 în lume din 137 de țări analizate din acest punct de vedere, în ultimul Raport global al Competitivității. Ne cheamă la vreo acțiune? De ce ne risipim cea mai valoroasă resursă: resursa umană? Dacă atât am reușit să facem până acum pentru copiii noștri, cum tratăm provocările viitorului? Cum ne pregătim tinerele generații pentru noua hartă a meseriilor viitorului? Nomenclatorul de competențe se schimbă radical, în tonul salturilor tehnologice disruptive pe care le experimentăm la începutul mileniului al treilea Pasionată fiind de economia viitorului, am înțeles că alfabetizarea tehnologică și digitală a devenit la fel de importantă azi ca alfabetizarea funcțională pentru calitatea vieții. Dacă viitorul este digital, atunci școala ar trebui să fie azi digitală. Accesul gratuit al tuturor copiilor din România la educație digitală inteligentă este misiunea INACO, o comunitate cu 60 de profesioniști voluntari ai Asociației INACO – Inițiativa pentru Competitivitate, pe care am construit-o acum 3 ani, în speranța că putem da o șansă copiilor noștri aici, acasă, în speranța că putem construi împreună o Românie educată, o Românie competitivă.

Ghidul Meseriilor Viitorului

Creativi, existăm. Creativi și digitalizați, trăim bine. Creativi, digitalizați și automatizați inteligent, câștigăm. Competențele în înțelegerea limbajului mașinilor, în programare, analiza bazelor de date mari, în design și tehnica materialelor, în imprimarea 3D, robotică, inteligență artificială, internetul tuturor lucrurilor sau blockchain sunt deja la mare căutare în toate domeniile de activitate, de la agricultură până la astronomie. Apar și dispar meserii cu viteze fără precedent în istoria omenirii. Toate meseriile noi sunt importante, dar explozia din domeniile biotehnologiilor și a citogeneticii, perspectivele turismului virtual sau ale mineritului spațial ne uimesc azi. Joburile algoritmice, repetitive, vor fi mai devreme sau mai târziu integral automatizate. Joburile euristice, care necesită creativitate sau soluții noi, nu. De altfel toate strategiile de automatizare au în centrul lor omul, cu nevoile sale a de a reduce timpul petrecut la muncă, de a flexibila programul de muncă, de a reduce costurile, de a produce mai rapid, de a reduce impactul asupra mediului, de a munci mai eficient, deci mai inteligent.
Ghidul Meseriilor Viitorului, pe care INACO l-a publicat în două ediții (2018, 2019), răspunde pe larg la două provocatoare întrebări: care sunt noile meserii pentru care ne pregătim azi copiii? care sunt competențele necesare lor în viitor? Acest ghid, descrie cu exemple practice mega-tendințele tehnologice actuale, pe înțelesul tinerilor de orice vârstă, al profesorilor și oricărui adult interesat de învățare pe tot parcursul vieții, și este liber accesibil on-line, atât în limba română, cât și în engleză (INACO.a.b, 2019).
Educația nu mai poate face abstracție de noile nevoi ale capitalului uman, de a munci mai puțin, mai inteligent, mai etic și digital! Prin intermediul cursurilor on-line, elevii din orice colț al țării cu acces la internet, pot participa la cursurile oricărui profesor bun, din orice alt colț al lumi. Tipăriturile, internetul au democratizat accesul la cunoaștere în două valuri puternice. Educația on-line și accesul liber la resursele globale de cunoaștere, pe care le experimentăm cu toții în plină criză COVID-19, potențează cel de-al doilea val.
Națiunile, regiunile, școlile, familiile care înțeleg că elevii de azi au nevoie de o nouă strategie educațională – cu un cu un curriculum inovativ, adaptat la nevoile generațiilor actuale și viitoare -, de oameni deschiși adaptării la noile tehnologii – nu doar de profesori buni de matematică, română, engleză sau vocaționali…, ci și de cei de informatică și TIC -, de o infrastructură nouă educațională, au înțeles pe bune nevoile reale pentru dezvoltarea competențelor generațiilor actuale.
Într-un sondaj pe care INACO l-a derulat cu elevii din clasele liceale terminale din 16 unități de învățământ în perioada septembrie-noiembrie 2018: doi din trei elevi români considerau că noile meserii ale viitorului vin din domeniile roboticii, inteligenței artificiale, calculatoarelor și imprimării 3D (INACO.c, 2018). Cererea pieței muncii de manageri de echipe mixte: oameni-roboți, de noi competențe și meserii, crește exponențial. Lumea se schimbă.

“Andreea, fă ceva!”

“Andreea, fă ceva!” a fost reacția unui elev din clasa a XII-a, unul dintre miile de elevi de toate vârstele cu care am dezbătut pe îndelete Ghidul meseriilor viitorului în sesiuni de instruire non-formale în zeci de școli din țară. George mi-a cerut cu mâna întinsă, la scenă deschisă, ”să fac ceva” ca ei să poată practica noile tehnologii 4.0 despre care le vorbeam în Ghid încă din școală. Mi s-au tăiat genunchii … credeam că nu stă în puterea mea … Și am făcut “ceva”. La început am donat câte o imprimantă 3D în patru licee diferite din țară. Dar am înțeles repede că nu e suficient. Alte ONG-uri de profil au făcut același lucru. Am înțeles că trebuie să trecem la o nouă etapă și am creat un model inovativ de laborator educațional digital inteligent pentru elevi, dotat cu tehnologii 4.0 integrate, în oglindă cu structura Ghidului Meseriilor Viitorului, la fel de necesar azi în școli ca și sala de sport, laboratorul de fizică, chimie, biologie sau geografie, în plină revoluție digitală a omenirii.
Pe lângă profesori dedicați avem nevoie de o nouă infrastructură școlară, pentru ca elevii să se poată împrieteni cu tehnologiile 4.0, să-și antreneze creativitatea, capacitatea de lucra colaborativ în echipe și pentru a deprinde noile tehnici de învățare accelerată pentru educație exponențială. De ce? Pentru că singura certitudine a prezentului este schimbarea însăși, iar stocul de cunoaștere crește exponențial. Învățarea însăși nu mai poate rămâne liniară, ci ea trebuie să țină pasul cu noile tendințe. De aceea am creat conceptul de școală exponențială și primul Smart Lab din școlile țării.

Primul SMART LAB din școlile României

Așa s-a născut în data de 17 mai 2019 (chiar de ziua școlii beneficiare), primul SMART LAB 4.0 din școlile României, creat de INACO, cu cinci imprimante 3D, un scanner 3D, un robot educațional multifuncțional, șase perechi de ochelari de realitate virtuală, în laboratorul de informatică al Școlii generale nr. 45 Titu Maiorescu din București care avea deja o tablă interactivă și 30 de calculatoare (INACO d, 2019). Am integrat aparatele inteligente, am adus programele aferente de software, conținut educațional digital pentru toate materiile școlare și extra-școlare, materiale consumabile necesare primilor trei ani de funcționare, am asigurat mentenanța pentru primul an de funcționare, mobilierul suport pentru noile aparate și am instruit cadrele didactice pentru a integra noile tehnologii în metodele proprii pedagogice.
INACO a asigurat trainingul profesorilor și a învățătorilor timp de o săptămână, câte două ore pe zi, cu multiple exemple de cazuri practice și curriculum 3D adaptat pentru activitățile STEM 8-10 și 11-14 ani, liber accesibile online. Au participat 24 de cadre didactice ale școlii Titu Maiorescu. Păream extratereștri … la început am fost priviți de unii cu indulgență și cu suspiciuni multe de către cadrele didactice care predau alte materii decât TIC, dar cu toții erau mândri că eram prima școală din țară cu un Smart Lab. Mulți credeau că laboratorul este mai degrabă dedicat informaticii. Punct. Au descoperit aplicațiile fantastice din domeniile biologiei, istoriei, geografiei, limbilor străine, arte etc. pe parcursul sesiunilor de instruire. La un an distanță, în plină criză COVID-19, toate cadrele didactice au fost obligate să treacă la educația on-line, iar utilitatea sesiunilor de instruire a crescut exponențial în percepția adulților.
Tinerele generații sunt digitale, iar școala și metodele pedagogice sunt chemate să se adapteze noilor oportunități tehnologice pentru a captiva elevii de azi, pentru a le stimula creativitatea, imaginația și asimilarea mult mai prietenoasă, pragmatică a cunoștintelor, pentru dezvoltarea de noi abilități. Aplicațiile educaționale ale noilor tehnologii 4.0 sunt fabuloase, iar librăria online de resurse în acest sens este ofertantă în marea majoritate a materiilor școlare, încă din clasa a doua.
Primul Smart Lab din școlile României a fost dezvoltat de organizația neguvernamentală INACO prin crowd-funding privat, la care au contribuit companii precum Castrol, Neste Automotive și Ingenio Software. Costul proiectului s-a ridicat la 40 de mii de euro. Am avut multe de învățat din primul proiect pilot, iar la următoarele trei Smart Lab-uri ne-am perfecționat semnificativ și am devenit mai buni cu fiecare nou Smart Lab.

Școala exponențială

Reacțiile elevilor au fost la superlativ în Centrul Educațional Digital Inteligent creat odată cu Primul Smart Lab la scoala nr. 45 Titu Maiorescu pornit ca un proiect de vară, timp de două săptămâni, în august 2019, cu peste 80 de elevi care au participat la cursuri de învățare accelerată transdisciplinară și transgenerațională. Acesta este primul proiect pilot al școlii exponențiale, la care am invitat voluntari din societățile private care activează în domeniile despre care urma să le vorbim copiilor cu multe cazuri practice – realitatea virtuală, robotică, imprimare 3D, blockchain, internetul tuturor lucrurilor, psihologia învățării accelerate -, pe înțelesul lor, și a cărui reușită ne determină să îl împărtășim, să îl îmbunătățim și să îl replicăm în cât mai multe școli (INACO.e, 2019).
Participanții, de vârste diferite, elevi din clasele a II-a până la a VIII-a, au trăit pentru prima dată experiența unei nave cosmice și a microgravitației în VR, au intrat în corpul uman și au descoperit vasele de sânge, globulele roșii sau leucocitele, epiderma, celulele și nucleul, atomul și ADN-ul, sistemul nervos sau osos. Copiii au devenit într-o secundă turiști virtuali în lumea asta mare și spectaculoasă și au văzut Marele Zid chinezesc sau deșertul Saharian, Amazonul sau Nilul. Micii astronomi, biologi sau ghizi turistici virtuali au înțeles repede beneficiile acestei noi tehnologii de VR și au descoperit simulatorul de meserii, multe alte aplicatii digitale muzeografice, cu ajutorul lui Alexandru Ivașcu, trainer voluntar în cadrul proiectului nostru, reprezentant al companiei Euro Jobs care dezvoltă aplicații educaționale și în domeniul imobiliar în VR.
Elevii au intrat apoi în lumea scanării 3D pe echipe și s-au amuzat copios când au ratat scanarea corectă a co-echipierului. Trainerul voluntar Carol Ciurariu, de la compania de profil MBD, a avut răbdarea de a-i instrui și de a le explica aplicațiile practice ale acestei noi tehnologii în lumea reală.
Cum altfel ai putea să-i faci pe cei mici să înțeleagă blockchain, numită și “noua electricitate a mileniului 3” ca potențial tehnologic, dacă nu cu pahare cu suc și bomboane distribuite în sistem centralizat versus descentralizat? Un trainer fantastic de talentat, Alin Iftemi, programator și dezvoltator în blockchain, reprezentantul companiei Modex, i-a fermecat pe copii cu simplitatea prezentării unui concept atât de complicat.
Elevii cu vârste între 8 și 14 ani au intrat apoi în lumea IoT – internetului tuturor lucrurilor – și împreună cu trainerii voluntari Andrei Sebe, de la IBM, au înțeles ce înseamnă senzori, controler și efector în “dialogul mașinilor” cu ajutorul unei excelente aplicații care a cucerit sufletele picilor: un sistem inteligent de monitorizare a pisicii de acasă a lui Andrei, la care i s-a deschis lumina, televizorul, au fost verificate rezervele de mâncare și apă ale pisicii chiar din sala de curs…apoi a apărut “prietenul”: o pisică-robot cu 11 servomotorașe care face jumbușlucuri, tumbe și desigur…i-a impresionat pe elevii care au descoperit formele simple de comunicare om-aparate inteligente.
Creativitatea elevilor a fost antrenată în cursurile de inițiere în imprimarea 3D, împreună cu profesorul de informatică al școlii, Vasile Martac. Desenul 3D nu mai era o noutate pentru mulți, dar pentru unii elevi a fost prima creație 3D în softul XYZ printing. Am descoperit câtiva elevi tare talentați, cu un potențial creativ semnificativ, pe care l-am semnalat părinților și școlii. Cele mai reușite creații au fost printate 3D și creatorii au avut senzația plăcută a lucrului făcut de mâna lor, cu ajutorul imprimantelor 3D. Pasionații de arhitectură au fost incântați să descopere că machetele lor pot fi create prin imprimare 3D, nu doar cu chibrituri și cartoane.
Le-am împărtășit elevilor aceste tendințe și am dezbătut liber opiniile lor, Ghidul Meseriilor Viitorului creat de INACO, în trainingul școlii de vară dedicat mega-tendințelor tehnologice actuale pe care le-am susținut alături de trainerii voluntari ai INACO.
Psihologii Silviu Ioniță și Corina Goreac, traineri voluntari de la BrainIQ, au închis programul nostru pilot cu un curs de antrenament mental și tehnici de învățare accelerată pentru performanțe școlare. Totul prin joacă, mișcare și multă voie bună.
Elevii au evaluat toate echipele de voluntari în formularele lor de feedback și i-am convins că opinia lor chiar contează pentru noi și ne ajută să devenim mai buni în viitor.
Această experiență a elevilor a fost posibilă datorită Asociației de părinți a școlii nr. 45 Titu Maiorescu care a activat participarea elevilor, dar și conducerii școlii care a acceptat să deschidă ușile pentru a putea găzdui acest proiect pilot în timpul vacanței pro-bono pentru elevi.
Am agreat continuarea Centrului educațional digital inteligent cu aplicații practice, interactive, intergeneraționale și transdisiplinare în timpul anului școlar. Ca să vă dau un exemplu, înainte de sărbătorile de Crăciun, cei mici au intrat în fabrica de jucării a lui Moș Crăciun din Laponia în VR și au fost trași de reni în sănii, pe zăpadă, în realitatea virtuală augmentată, sub supravegherea permanentă a învățătoarelor. Experiența lor a fost de neuitat. Reacțiile lor fabuloase, bucuria sufletelor noastre. Au urmat în primăvara anului 2020 primele mărțișoare imprimate 3D de către elevii clasei a III-a ai Școlii 45 care îți taie respirația cu mesajele transpuse în forme și creativitatea propunerilor acestora.
Într-o lume a schimbărilor accelerate, am propus această nouă experiență, de „învățare exponențială”, într-un Smart Lab, cu ajutorul celor mai noi tehnologii digitale care facilitează dezvoltarea tehnicilor de învățare accelerată, interactivă, transdisciplinară și creativă. Cum? Folosind imprimante 3D, scanere 3D, creioane 3D, roboți educaționali multifuncționali, ochelari de realitate virtuală, softurile educaționale aferente cu mii de aplicatii pentru toate materiile școlare și multe aplicații extra-școlare. Aici nu vârsta contează, ci capacitatea de a colabora, de a experimenta și de a crea, iar elevul însuși poate deveni profesorul profesorului său. Noile competențe digitale și tehnologice pe care elevii le deprind de la practicieni și profesori, între ei înșiși, răspund nevoilor personale de formare profesională în plină revoluție digitală, în care lumea afacerilor, a meseriilor, organizațiile, viata de zi cu zi se schimbă radical față de ceea ce noi, părinții și bunicii de azi, cunoaștem.
Împlinirea vieții profesionale a tinerilor începe cu alegerea școlii și a educației potrivite, a meseriei conectate la viitor și la propiile lor abilități, vocații și pasiuni. Acest lucru se face prin conștientizarea importanței pregătirii potrivite fiecăruia pentru viață, prin cultivarea atașamentului real față de învățământul pragmatic, bazat pe experimentare, dedicat creșterii competitivității pe piaţa muncii a tinerilor. Școala exponențială îmbogățește nomenclatorul de competențe și harta de cunoștințe necesare deciziei, asumării riscului, adaptării la nou, flexibilității și managementului succesului în echipă încă din școală, dezvoltă învățarea accelerată, adaptată la pasiunile participanților, la uimitoarele schimbări exponențiale și disruptive pe care le trăim, antrenează legile puterii deciziei încă de mic. Beneficiarul este elevul care visează cum să-și urmeze visul, care își dezvoltă un plan cu un scop transformator masiv, care riscă, eșuează, experimentează mereu, inovează în echipe colaborative, declară nu doar război plictiselii în școală, dar face și primii pași spre autocunoaștere.
Școala exponențială este, așadar, un nou concept de pedagogie care stimulează interesul, curiozitatea, gândirea computațională, adaptabilitatea, flexibilitatea mentală, transdiciplinaritatea, învățarea accelerată şi creativitatea elevilor, cu ajutorul tehnologiei și care face saltul dinspre competențele STEM spre SMAC. Eram cu toții deja obișnuiți să cultivăm abilitățile STEM în școală – ȘTIINȚĂ, TEHNOLOGIE, INGINERIE ȘI MATEMATICĂ – , cunoștințe pe care trebuie să le ai pentru a ține pasul cu evoluțiile din jur. Mai știam și că nivelul de trai al populației unei națiuni este cu atât mai ridicat cu cât ponderea angajaților în știință și tehnologie în totalul populației angajate este mai mare. Corelația este pozitivă și semnificativă statistic la nivel global (Mironov și Paul., 2018). În schimb, SMAC – SOCIAL, MOBIL, ANALITIC ȘI CLOUD – e un concept mai nou decât STEM, mai cuprinzător decât cel din urmă și este de fapt noua definiție a sociabilității în mediul digitalizat, pe care noi l-am integrat în școala exponențială și l-am explicat pe îndelete în partea a doua a Ghidului Meseriilor Viitorului – ediția a doua (INACO.a, 2019). Este viziunea noastră, a INACO – Iniţiativa pentru Competitivitate, de modernizare a învăţământului din România, prin proiectul Smart Lab 4.0. Am creat până acum 4 astfel de laboratoare inteligente, lucrăm la următoarele … Împreună, putem oferi tuturor elevilor acces gratuit la educaţie digitală, prin amenajarea câte unui laborator inteligent în fiecare şcoală din ţară și prin instruirea cadrelor didactice. Construcția unei alternative curriculare pentru învățare accelerată era pasul necesar pentru a da viață și perspective noi laboratoarelor digitale educaționale inteligente. De ce? Pentru că alfabetizarea digitală și tehnologică este azi la fel de necesară ca și alfabetizarea funcțională – repet mereu acest lucru – și nu ne putem permite “luxul” de a aștepta ca “alții” să răspundă acestor nevoi curente. Pentru cetățeni smart într-o națiune smart, cum îmi place mie să cred că putem avea. Este important să pregătim generațiile tinere încă din școală pentru lumea de mâine.

1, 2, 3, 4…mai avem un pas până la 6.200 de școli

Următoarele trei SMART Lab-uri le-am construit de la zero până în martie 2020, în două licee – Liceul Teoretic Alexandru Ioan Cuza și Colegiul Național Grigore Moisil din București – și la Măgurele Science Park, cu sprijinul autorităților publice locale: în Sectorului 3, Sectorul 6, respectiv în județul Ilfov (INACO.f, 2020). Cu fiecare nou Smart Lab ne-am îmbunătățit abordarea și optimizat achizițiile. În accepțiunea noastră, un Smart Lab minimal pentru structura actuală școlară, cu 30 de elevi în medie într-o clasă, constă în integrarea a 5 imprimante 3D monocolere, o imprimantă 3D policoloră, două scanere 3D, un laser 3D, 2 roboți educaționali multifuncționali, 30 de kituri robotice pentru începători, 30 de echipamente de VR, 30 de creioane 3D/doodler, tablă interactivă, 30 de laptopuri, softuri educaționale digitale, materiale consumabile, design-ul spațiului și mobilierul aferent modern, favorabile creației și colaborării elevilor în echipe, dar și multe ore de instruire pentru cadrele didactice. Costurile unui astfel de proiect integrat, livrat la cheie, se ridică la aproximativ 100.000 de euro. El se poate calibra la nevoile fiecărei școli în parte și la profilul său educațional sau tehnologic.
A venit criza COVID, iar Smart Lab-urile noastre s-au transformat în mini-fabrici pentru producția de viziere necesare protecției personalului medical din linia întâi, cu ajutorul cadrelor didactice voluntare. Sute de vizier au ajuns la spitalele din București și din țară (INACO.g, 2020).
Așadar, avem 4 Smart Lab-uri funcționale în școlile României (https://inaco.ro/project/smart-lab/) dotate de organizația neguvernamentală INACO, cu sprijinul finanțatorilor privați și publici. Următorul Smart Lab la care lucrăm, al cincilea, se va naște cu sprijinul Consiliului Județean Călărași, în inima Bibliotecii județene călărășene, pentru a asigura accesul gratuit al tuturor copiilor și adulților la educație digitală inteligentă, similar cu cel croit la Măgurele pentru accesul gratuit al tuturor elevilor din județul Ilfov.
Suntem pozitivi și hiperactivi. Ne dorim să multiplicăm acest Smart Lab în cât mai multe comunități locale și unități de învățământ din țară, pentru început câte un laborator educațional digital inteligent în fiecare județ, apoi un Smart Lab în fiecare școală.
Mai avem un pas până la 6200 de școli… spun mereu echipei mele de voluntari INACO. Pentru a ne îndeplini misiunea ca fiecare copil să aibă acces gratuit la educație digitală, încă din clasele primare, avem nevoie de implicarea profesorilor pe care îi instruim, de autoritățile publice locale pe care le chemăm să se implice în finanțarea acestor investiții în propriile lor comunități, de companiile active tehnologic care să vină voluntari în școală, de părinți, de toate ONG-urile active în domeniul educațional.
Este important ca aceste patru proiecte pilot, care fac școala mai atractivă, mai inspirațională și mai pasionantă pentru copii, să devină un proiect național de modernizare a școlilor din România, cu un curriculum inovativ, adaptat la nevoile generațiilor actuale și viitoare.
Am avut discuții cu Ministerul Educației pentru introducerea educației digitale încă din clasele primare, cu inspectoratele școlare și autoritățile publice să sprijine crearea Smart Lab-urilor în școli. Fondurile europene ar putea fi o sursă de finanțare viabilă. Deși mi s-a cam atrofiat speranța că schimbarea mai poate veni de sus în jos, nu vom renunța la dialogul cu autoritățile publice centrale pe care continuăm să le chemăm să se implice. Ceea ce rămâne cert este că schimbarea vine acum de jos în sus, prin activarea comunităților locale și a spiritului civic.
Chemăm județele țării să se mobilizeze în anul 2020 pentru a asigura cel puțin un Smart Lab în fiecare municipiu și oraș. Ne-am plâns mult până acum de analfabestismul funcțional și de rezultatele de la PISA…e timpul să acționăm pentru a face școala mai atractivă și pentru a diminua analfabetismul digital și tehnologic deopotrivă, în acord cu harta noilor competențe de care au nevoie tinerele generații. Suntem chemați să acționăm acum!
Chemăm învățătorii și profesorii să se alfabetizeze digital și să introducă instrumentele digitale disponibile în propriile materii, atât de prietenoase cu copiii, cu învățarea accelerată, cu practica și conexiunile la lumea reală, atât de inteligente în consolidarea cunoașterii copiilor, în antrenarea gândirii creative și critice. Copiii noștri cresc și nu au timp să aștepte nici după trezirea decidenților politici, nici după Ministerul Educației, nici după digitalizarea administrației publice.
Chemăm Guvernul să sprijine aceste eforturi locale și civice, să prioritizeze educația și capitalul uman, să facem o Românie cu adevărat educată.
Să încetăm mai întâi a ne plânge. Să acționăm argumentat și cu fapte, fără să mai așteptăm ca alții să vină să ne rezolve problemele. Să prețuim educația. Să ne fie dragă. Să investim în educație. Ce? Timp, bani, energie, voluntariat. Știm deja că în noua hartă a competențelor cheie, competențele digitale ocupă un loc pe podium. Așadar, pe lângă finanțarea cu 6% a educației în România, așa cum prevede legea și care nu se respectă de ani de zile, pe lângă diminuarea numărului copiilor la clasă la cel mult 20 de elevi și profesori bine calificați și plătiți, utilități decente, reconectarea școlii la valori și etică, avem nevoie de introducerea obligatorie a educației digitale în clasele primare și crearea acestor Smart Lab-uri în fiecare școală, la fel de necesare azi precum sunt laboratoarele de fizică în școlile lumii după apariția becului lui Edison. Sunt multe țări ale lumii care alocă în jur de 10% din PIB educației, iar unele chiar peste 10%, si ele au capacitatea de a absorbi fantastic creierele la nivel global. Reclădirea încrederii în șansele tinerilor și a profesioniștilor aici, acasă, este greu de realizat, dar nu imposibil. Să începem cu școli și spitale bune unde intrăm cu încredere, apoi cu un mediu prielnic dezvoltării noilor afaceri și neapărat cu infrastructura care ne permite să fim mobili și eficienți. Restul vine de la sine. Am convingerea că principala sursă a relelor zilelor noastre este lipsa educației.
Lucrăm în paralel și pentru conștientizarea decidentilor publici că e necesar să arunce un ochi spre comunitatea viitorului. În acest sens, am semnat primele parteneriate între Asociațiația INACO și instituțiile publice locale și centrale pentru stimularea creării Grupurilor de Inițiativă Locală pentru Economia Viitorului care să contribuie la construcția satului viitorului și a orașelor smart (INACO.h, 2018 și 2019).

România educată și digitală pentru o Românie competitivă

Ce ii trebuie României ca să fie competitivă, în condițiile în care România a urcat o poziție (locul 51) în ultimul Raport Global al Competitivității, publicat de Forumul Economic Mondial? Educație, antreprenoriat și infrastructură. Din Raportul Global al Competitivității 4.0, reies punctele cele mai sensibile pentru România, unde reacția ar trebui să fie urgentă și de impact. Din cele 141 de țări analizate, România ocupă locuri codașe chiar în domenii de o importanță vitală – mă repet, educație, antreprenoriat, infrastructură:

• locul 133 la ușurința de a găsi angajați competenți / cu abilitățile necesare;
• locul 125 la formarea gândirii critice în procesul de predare și la mobilitatea internă a forței de muncă;
• locul 123 la timpul necesar începerii unei afaceri;
• locul 119 la calitatea infrastructurii rutiere;
• locul 113 la viziunea Guvernului pe termen lung și la abilitățile absolvenților de studii superioare;
• locul 111 în lume la calitatea trainingurilor vocaționale și la atitudinea privind riscul în afaceri, ca să dau câteva exemple.
  Lipsa forței de muncă calificate și a gândirii critice în învățământ, printre cele mai mari dezavantaje competitive ale României în anul 2019 (INACO.i, 2019). Atuurile competitive ale României, defel de neglijat, țin de absența terorismului, de nivelul inflației și de ponderea populației cu acces la curentul electric comparativ cu celelalte state ale lumii. Cele mai mari dezavantaje competitive semnalate în acest raport din perspectiva celor 103 de caracteristici analizate vin din dificultatea de a găsi forţă de muncă calificată în România, instabilitatea politicilor guvernamentale și lipsa gândirii critice în procesul de predare. Suntem pe locul 133 în lume din 141 de țări analizate la ușurinta de a găsi forță de muncă calificată, indicator la care SUA performează cel mai bine. Suntem pe locul 126 în lume la asigurarea stabilității politicilor guvernamentale, un capitol la care avem multe de învățat de la Elveția, aflată pe primul loc în lume. Cel mai mic scor în top 3 dezavantaje competitive însă îl avem la antrenarea gândirii critice în educație (28,5 din 100 de puncte maximum), unde ne aflăm pe locul 125 în lume, mai slab chiar și față de calitatea drumurilor. De la cine am putea învăța cum se predă gândirea critică? De la finlandezi, căci ei sunt performerii mondiali în domeniu. România este chemată să-și îmbunătățească investițiile nu doar în resursa umană, în educație și în cercetare-dezvoltare-inovare, ci și să scurteze semnificativ timpul necesar demarării unei afaceri, unde suntem abia pe locul 123 în lume. Noua Zeelandă este o bună sursă de inspirație pentru decidenții publici români din acest punct de vedere. Așadar, este necesară nu doar mobilizarea decidenților publici, ci și a noastră, a cadrelor didactice.
  Recomandarea raportului Forumului Economic Mondial este ca fiecare stat să se îngrijească de echilibrul dintre integrarea tehnologică și investițiile în capitalul uman, pentru a asigura creșterea productivității muncii și o dezvoltare sănătoasă pe termen lung.
  Cum putem crește forța de muncă calificată în România? Prin învățare pe tot parcursul vieții, dar participarea noastră la traininguri vocaționale sau de upskilling ne așează tot la coada clasamentelor globale. Într-o lume a schimbărilor accelerate, școala exponențială adduce tehnici de învățare accelerată, de îmbogățire a competențelor individuale, de antrenare a creativității, a gândirii critice și inovatoare în Smart Lab, echivalentul educațional al unui makerspace industrial, orientat spre viitorul omenirii digital și tehnologic.
  Competitivitatea României nu mai poate însemna doar productivitatea muncii, ci capacitatea de a genera idei, tehnologii și afaceri noi exponențiale (Paul, A., Tamaș, A., 2019). Cea de-a patra revoluţie industrială cu ale sale tehnologii digitale şi-au pus o amprentă atât de profundă asupra dinamicii economiei globale, încât însuşi conceptul de competitivitate naţională se modifică semnificativ, în sensul că adaugă abordării sale moderne, centrate tradițional pe productivitatea muncii și a capitalului, obligatoriu și capacitatea de a genera idei, de a dezvolta cultura antreprenorială locală, factorii socio-economici și culturali de care depind deschiderea şi agilitatea unei economii de a se adapta la risc și la nou.
  Dincolo de interesul academic de a îmbogăți conceptualizarea competitivităţii, practica națiunilor semnalată în analiza Forumului Economic Mondial, dedicată ultimului Raport Global al Competitivității 2019, arată că apare o nouă diviziune globală: între ţările care înţeleg transformările inovative, auto-integrate în cea de-a patra revoluţie industrială, şi celelalte ţări. Prima categorie de ţări asigură oportunităţi semnificative de bunăstare propriilor comunităţi în viitor.
  O serie de 8 particularități ale noii competitivității remarcăm în recentele rapoarte ale Forumului Economic Mondial – Raportul Global al Competitivității 2019 și Indicele Global al Competitivității Talentelor 2019 (GTCI):

1. Caracteristica comună a celor mai competitive ţări este că “au potenţial de îmbunătăţire”. De exemplu, Singapore, “economia cea mai pregătită pentru viitor”, se clasează după Suedia în ceea ce priveşte forţa de muncă cu competenţe digitale.
2. Vectorii cei mai importanţi ai inovării devin atitudinea faţă de riscul antreprenorial, diversitatea forţei de muncă, cultura corporativă. De exemplu, Israelul are cea mai pozitivă atitudine faţă de riscul antreprenorial, Canada are cea mai diversă forţă de muncă, iar cultura corporativă din Danemarca este cea mai puțin ierarhică.
3. Apare o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte avantajul absolut şi avantajul comparativ. De exemplu, Elveţia are cele mai eficiente politici privind recalificarea forţei de muncă, pe când companiile din SUA sunt cele mai rapide în generarea și adoptarea schimbărilor.
4. Talentul antreprenorial va face diferenţa esenţială în ceea ce priveşte competitivitatea. În timp ce Elveţia, Singapore şi SUA sunt cei mai puternici atractori ai talentelor mondiale, România, alături de multe alte ţări din Asia, America Latină şi Africa se confruntă cu o puternică şi continuă eroziune a bazei lor de talente.
5. Competitivitatea este asociată cu o mai bună performanţă socială. O excepţie majoră ține de inegalitate. De exemplu, SUA, cea mai competitivă economie, este în acelaşi timp economia cu cele mai mari şi mai profunde inegalităţi în rândul economiilor dezvoltate.
6. Metropolele, mai mult decât naţiunile, devin poli ai dezvoltării, iar în top-ul primelor 5 regăsim: Washington, Copenhaga, Oslo, Viena şi Zurich. Bucureștiul este în a doua jumătate a clasamentului mondial, pe locul 60 din 114 orașe analizate.
7. Există o corelaţie pozitivă puternică între competitivitate, atragerea și menținerea talentelor umane, învăţarea pe tot parcursul vieţii, recalificarea permanentă a forței de muncă și regiunile cele mai dezvoltate.
   De ce sunt importante aceste considerente? Pentru că există serioase schimbări tehnologice și sociale în dinamica economiei globale și țările se străduiesc să se adapteze la ritmuri din ce în ce mai mari ale schimbării. Încremenirea educației sau a practicilor manageriale și administrative în trecut nu este o opțiune. Creșterea devine exponențială, bazată pe talente și antreprenoriat, pe rețele, pe inovație, pe capacitatea de a accepta riscul și noul. Educația, industriile, administrația, comunitățile, națiunile în ansamblu nu mai pot face abstracție de schimbările 6D imprimate de: digitizare, disrupție, dematerializare, demonetizare, democratizare și chiar decepție în cazul eșecurilor. Salturile economice și sociale hiperaccelerante apar în garaje, în rândul puștilor sau al start-up-urilor.
   Suntem pregătiți pentru transformări masive și scopuri radicale cu impact asupra vieții a miliarde de oameni? Suntem pregătiți să învățăm continuu, știut fiind că azi o competență asimilată devine perimabilă în doi-trei ani, față de 30 de ani în generația părinților noștri? O excelentă lectură pe care o recomandăm în acest sens este volumul “Organizații exponențiale”, de Salim Ismail, tradus în anul 2019, la Editura Club România, pentru a vă regăsi puterea gândirii proaspete și a perspectivelor diverse, pentru a stimula implicarea indivizilor conectați care pot genera mai multă valoare socială decât marile organizații tradiționale, pentru a înțelege noile tehnici organizaționale în care timpul dintre idee, acceptare și implementare aproape că dispare.
   România stagnează în decalajele digitale față de media UE, în timp ce economiile central și est-europene zboară digital în V către media europeană, cu Estonia în fruntea plutonului și noi la coadă. Convergența digitală presupune recuperarea decalajelor în alfabetizarea digitală a cetățenilor, în utilizarea tehnologiilor digitale în comunicarea dintre indivizi și instituții, în producție și dezvoltarea societății în ansamblu, folosind sisteme electronice simplificate integrate. Așadar, vorbim despre o transformare socială și economică declanșată de adoptarea masivă a tehnologiilor digitale, pentru surprinderea căreia Uniunea Europeană a construit un indice numit DESI – Indicele Economiei și Societății Digitale. Decalajele economiei și societății digitale între România și UE stagnează la 16 puncte procentuale în 2014 și 2019. România converge către media UE la utilizarea serviciilor de internet în ultimii cinci ani, dar nu ține pasul cu digitalizarea serviciilor publice europene. Decalajele se adâncesc în ultimii doi ani la competențele digitale ale Capitalui Uman între România și UE (INACO.j, 2019).
   Croația converge cel mai repede spre media UE în ultimii cinci ani, dar Estonia rămâne în fruntea plutonului economiilor central și est-europene.
   Statele europene cu cea mai ridicată rată a competențelor digitale se îndepărtează de abordarea educației digitale ca materie separată opțională sau obligatorie în școli, în schimb o integrează transdiciplinar în marea majoritate a domeniilor de studiu. Austria, Danemarca, Estonia, Finlada, Germania, Franța, Irlanda, Italia, Polonia, Portugalia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria pun accentul pe abordarea transdisciplinară a competențelor digitale, consolidând rolul gândirii computaționale și al noțiunilor adiacente acesteia. Marea Britanie, chiar și Polonia, Portugalia, Bulgaria, au optat pentru educația digitală obligatorie încă din ciclul primar de învățământ. România este singura țară din UE care abordează educația digitală opțional la clasele primare 0 – IV (INACO.j, 2019).
   Cu doar 10% din populația României care are competențe digitale peste nivelul de bază suntem pe ultimul loc în UE. Digitalizarea rămâne un obiectiv nerealizat al Strategiei Naționale pentru Competitivitate 2014 – 2020, care își propune ”creşterea ponderii cetățenilor care folosesc serviciile de e-guvernare: de la 5 % în 2013, la 35% în 2020”, iar noi abia am ajuns la 9%, arată analizele INACO.
   În anul 2019, cele mai mari decalaje digitale ale României față de media UE, la principalele componente ale DESI, sunt înregistrate la utilizarea serviciilor de Internet – 21,5 puncte procentuale; integrarea tehnologiei digitale – 20,6 puncte procentuale; servicii publice digitale – 19,7 puncte procentuale; respectiv la capitalul uman – 16,9 puncte procentuale, iar cele mai mici decalaje digitale marcăm, așa cum ne așteptam la conectivitate – 5,8 puncte procentuale sub media europeană.
   Primele 4 județe care au contractat fonduri europene dedicate digitalizării în acest ciclu financiar 2014-2020, de peste 200 de milioane de lei, sunt Ilfov, București, Cluj și Iași. 26 de județe au contractat între 10 și 100 mil. lei, 8 județe sub 10 mil. lei, iar 3 județene – Bacău, Caraș-Severin și Satu Mare – nu au contractat niciun leu din fondurile europene disponibile pentru digitalizare, prin Programul Operațional de Competitivitate, arată studiul INACO făcut public la începutul anului 2020. 7 județe ale țării nu au reușit să absoarbă efectiv încă niciun leu din fondurile europene dedicate digitalizării: Botoșani, Hunedoara, Mehedinți, Sălaj, alături de cele care nu au contractat fonduri europene în acest sens – Bacău, Caraș-Severin și Satu Mare (INACO.j, 2019).
   Competitivitatea digitală ar trebui să fie un obiectiv regional și național, un instrument de dezvoltare important în plină revoluție digitală, iar absorbția fondurilor europene – o prioritate a fiecărui județ. Ce ar mai trebui să facem? Să introducem educația digitală încă din primii ani de școală și să creăm câte un SMART LAB – laboratoare educaționale digitale inteligente – în fiecare școală, pentru a asigura accesul gratuit al tuturor copiilor la educație digitală inteligentă. Dar nu este suficient.
   Este pregătită, de pildă, tara noastră pentru apariția inteligenței artificiale? Unele departamente universitare da, țara nu. Am propus Guvernului României crearea Grupului de Lucru pentru Economia Viitorului – GLEV. Am semnat chiar un protocol în anul 2019 cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Turism, dar totul a rămas la stadiul de hârtie semnată. Sper să reușim să-l activăm, structurat după modelul singaporez. României i s-a cerut de către Comisia Europeană să-şi elaboreze propria strategie naţională pentru inteligenţă artificială până la jumătatea anului trecut, 2019, ceea ce nici azi nu s-a întâmplat. China, SUA, Canada, Japonia, toate ţările avansate din Uniunea Europeană (UE) dispun deja de planuri clare de acţiune în domeniul IA (INACO.k, 2020). Povestea de succes a Chinei în dezvoltarea inteligenței artificiale merită și ea urmărită, care are ca motor principal capitalul de risc privat autohton (INACO.l, 2018).
   Din estimările think-tank-ului INACO, în absenţa unor cifre statistice oficiale, astăzi sunt doar câteva programe masterale şi doctorale care şcolesc sub 100 de experţi români în IA. La aceştia se adaugă cursurile rapide pentru care au optat circa 1.000 de români, în absenţa oportunităţilor universitare de profil. Totalul de 1.100 este infim raportat la numărul de absolvenţi de studii superioare. Nu am luat în calcul românii plecaţi la studii superioare în străinătate care, probabil, în marea lor majoritate, nu se vor întoarce. Spre comparație, Japonia avea anul trecut aproximativ 2.800 de absolvenţi pe an în domeniul IA, dar şi-a stabilit ca plan propriu de acţiune ca, până la finele anului 2020, aproximativ 250.000 de persoane din cei circa 600.000 de absolvenţi cu studii superioare avansate să deprindă competenţe avansate în IA (INACO.m, 2019). .
   Pornind de la primii ani de şcoală, unde se impune introducerea educaţiei digitale, continuarea pregătirii în domeniul aplicaţiilor digitale – indiferent de parcursul tehnic sau teoretic şcolar -, până la studiile universitare avansate chemate să livreze pieţei muncii specialişti în IA, în contextul dezvoltării internetului tuturor lucrurilor, în care dispozitivele şi sistemele inteligente sunt legate între ele, pot împărtăşi informaţii şi baze mari de date.
   Noi produse şi servicii, noi oportunităţi de afaceri şi noi competenţe sunt necesare României pentru a-şi întări avantajele competitive în domeniul IT. Să fie, însă, foarte clar: dacă nu se vor acorda remuneraţii similare în educaţie cu cele din sectorul privat, va fi dificil să asigurăm numărul de instructori în IA pentru a preda studenţilor sau profesori de informatică şi noi tehnologii 4.0 pentru a preda elevilor. Aceste eforturi ar trebui să meargă mână în mână cu măsurile luate în tehnologizarea mediului academic, în sectorul privat şi public, deopotrivă.
   „Europa digitală” 2021-2027 va finanța semnificativ și va promova pe scară largă adoptarea de tehnologii digitale esenţiale, pentru proiecte în cinci domenii esenţiale: calcul de înaltă performanţă, inteligenţă artificială, securitate cibernetică, competenţe digitale avansate şi asigurarea utilizării pe scară largă a tehnologiilor digitale în întreaga economie şi societate, ca program complementar unui număr de alte programe care sprijină transformarea digitală, cum ar fi „Horizon Europe’ şi mecanismul „Connecting Europe Facility’. Dacă nu vom fi activi la masa deciziilor europene în IA, pierdem iarăși trenul oportunităților.
   Dar, România rămâne pe locul 90 în lume la orientarea Guvernului spre viitor din 135 de țări analizate, în anul 2019 (INACO.n, 2019). În anul 2020 ar fi bine să ne întoarcem cu fața spre viitor. Pe de o parte, ne gândim la educație și la modul în care profesorii înțeleg noua hartă a competențelor copiilor de azi necesare în viitor. În acest sens INACO a propus crearea laboratoarelor digitale educaționale inteligente în școli, cel puțin câte un Smart Lab în fiecare județ din țară în anul 2020, pe baza experienței acumulate în construcția primelor 4 astfel de spații pentru alfabetizare digitală și tehnologică, pentru antrenarea gândirii critice și creative. Pe de altă parte, analizăm modul în care conducerea executivă a țării înțelege schimbările care vor marca anii următori, se adaptează la viitor, la transformările economice, sociale, demografice, digitale, de securitate. Pentru a surprinde viziunea guvernelor lumii în a se adapta și a reglementa aceste schimbări provocatoare, Forumul Economic Mondial a creat indicele “orientarea Guvernului spre viitor”, la care România se află abia pe locul 90 în lume, din 135 de țări analizate. Suntem precedați de Mexic și succedați de Sierra Leone. Cu alte cuvinte, noi suntem tare preocupați de compromisurile pe termen scurt, în timp ce 89 de țări ale lumii sunt mai preocupate de viitor decât suntem noi înșine acasă și au un lidership politic mai vizionar în dezvoltarea unei economii incluzive și durabile din punct de vedere ecologic. Pentru a marca o schimbare semnificativă, INACO propune Guvernului României crearea Grupului de Lucru pentru Economia Viitorului – GLEV – la nivelul cabinetului Premierului și la nivelul fiecărui județ și municipiu pentru a proiecta România anului 2030, regiunea sau orașul anului 2030 și planul de acțiuni și investiții necesare.
   Singapore, Finlanda, Germania, Suedia, Danemarca și Marea Britanie sunt printre cele mai avansate economii din punct de vedere tehnologic, inovatoare și dinamice din lume, dar reușesc să oferă și condiții de viață mai bune și o protecție socială reală, coezivă și mai durabilă decât alte țări. De exemplu, Suedia și-a crescut dependența de energie regenerabilă cu 13% în ultimii 15 ani, în timp ce SUA cu doar 3%. Din perspectiva politicii sociale, deși Danemarca și Regatul Unit sunt la niveluri comparabile de competitivitate, este nevoie de două generații pentru un individ cu venituri mici să obțină venitul mediu în Danemarca și doar cinci ani în Marea Britanie.
   Scorul scăzut al României privind măsura „orientării Guvernului spre viitor” indică faptul că factorii de decizie economică nu răspund la așteptările populației cu privire la construirea unei NOI economii și societăți favorabile generațiilor viitoare. Cel mai recent raport al competitivității globale, publicat de Forumul Economic Global în anul 2019, ne arată că trecerea la o economie mai ecologică și mai echitabilă nu este doar posibilă, ci și imperativă pentru creșterea productivității pe termen lung. Tehnologiile celei de-a patra revoluții industriale ne oferă instrumentele pentru a realiza această viziune. Schimbarea este adusă mai repede sau mai lent de factorii publici de decizie, de liderii de afaceri și de sistemele multilaterale internaționale care trebuie să lucreze împreună pentru a stabili o nouă direcție mai incluzivă și mai prietenoasă cu mediul. Multe guverne ale țărilor cele mai competitive fac acum alegeri îndrăznețe și vizionare, cu ajutorul cărora să-și conducă educația, economiile și societatea în ansamblu pe o traiectorie de câștig-câștig-câștig pentru creștere, prosperitate comună și durabilitate. Acesta este secretul economiilor cele mai competitive din lume. Proaspăta abordare “European Green Deal” ar trebui să primească un răspuns pe măsură, sub forma “Romanian Green Deal”.
   Educația rămâne imperfectă, o combinație fantastică între ştiinţă, artă pedagogică, etică şi har, cu dificultăți în integrarea acestor schimbări exponențiale. Ești un norocos dacă întâlnești un dascăl care întrunește toate calitățile și ține pasul cu evoluțiile din jur. Da, ei există! Ei țin pasul cu noile tendințe tehnologice și digitale educaționale. Ei nu iau nici cadouri, nici mită, nici șpagă, nici nu fac meditații plătite cu proprii copii de la clasă. Ei sunt dedicați elevilor și își iubesc sincer meseria. Nu lasă niciun copil în urmă și îl aduc în cea mai bună formă posibilă a sa. Transformă educația într-o bucurie a existenței. Nu sunt prea mulți așa. Să-i apreciem și să-i promovăm. Să-i ajutăm pe ceilalți din jur să ridice standardele, să combinăm inteligența, cu tehnologia și cu empatia socială pentru a nu lăsa niciun cetățean în urmă. Să reînnodăm legăturile dintre educație, piața muncii, etică, morală și viitor, punând educația de azi față în față cu harta meseriilor viitorului.

În concluzie,

Să introducem obligatoriu educația digitală inteligentă transdiciplinară încă din clasele primare, să creăm câte un Smart Lab în fiecare școală și să ne transformăm unitățile de învățământ în școli exponențiale, unde copiii noștri să învețe să învețe, să fie creativi, inovativi și buni comunicatori, să învețe să ia decizii, să-și asume riscuri, să se adapteze la nou, să fie flexibli și să lucreze în echipe încă din școală, într-o lume cu o dinamică extraordinară datorită aplicațiilor fizico-cibernetice (roboți, inteligență artificială, realitate virtuală, blockchain etc.), despre care trebuie să învățăm în școală. Închid cu încă un semnal important: în topul 3% mondial ne regăsim ca națiune română doar cu universitățile și sectorul IT. Atât! Adică exact cu domeniile care au combinat inteligența cu tehnologia. Pentru a performa în decizia public, deopotrivă în învățământ și economie, avem de făcut același lucru: să combinăm inteligența, cu tehnologia și cu empatia socială pentru a nu lăsa niciun cetățean în urmă.

Bibliografie:
INACO.a. 2019. RO: Ghidul Meseriilor Viitorului. Ediția a II-a. A. Paul (coord). București https://inaco.ro/wp-content/uploads/2019/09/Ghidul-meseriilor-viitorului_Editia-a-IIa_INACO_30-Sep-2019.pdf; EN: Guide to the Future Jobs, https://inaco.ro/wp-content/uploads/2019/10/GUIDE-TO-THE-FUTURE-JOBS_INACO_Sept-2019_ver.pdf
INACO.b. 2018. Ghidul Meseriilor Viitorului. Ediția I. A. Paul (coord), https://inaco.ro/wp-content/uploads/2018/09/Ghidul-meseriilor-viitorului_INACO_10-septembrie-2018.pdf
INACO.c. 2018. La ce meserii visează tinerii în 2018?. Sinteza: https://inaco.ro/la-ce-meserii-viseaza-tinerii-in-2018/, Sondaj: opțiunile elevilor pentru meserii și percepțiile părinților și ale cadrelor didactice. https://inaco.ro/wp-content/uploads/2019/01/Sondaj-liceeni_meserii_INACO_dec-2018-1.pdf
INACO.d. 2019. INACO a creat primul laborator inteligent Smart Lab 4.0 din școlile generale românești. https://inaco.ro/inaco-a-creat-primul-laborator-inteligent-smart-lab-4-0-din-scolile-romanesti/
INACO.e. 2019. Centrul educațional digital inteligent. De ce avem nevoie de școli exponențiale?. https://inaco.ro/centrul-educational-digital-inteligent-de-ce-avem-nevoie-de-scoli-exponentiale/
INACO.f. 2020. Smart Lab. Creștem educația, https://inaco.ro/project/smart-lab/: Lansarea SmartLab 4.0 – Primul laborator inteligent dintr-un liceu românesc. https://inaco.ro/lansarea-smart-lab-4-0-comunicat-de-presa/. S-a lansat SmartLab Măgurele – Primul laborator digital inteligent din judeţul Ilfov. https://inaco.ro/s-a-lansat-smartlab-magurele-primul-laborator-digital-inteligent-din-judetul-ilfov/ Al patrulea Smart Lab creat de INACO la Colegiul Național Grigore Moisil. https://inaco.ro/al-patrulea-smart-lab-creat-de-inaco-la-colegiul-national-grigore-moisil/
INACO.g. 201. 20 de viziere imprimate 3D la Smart Lab Moisil au ajuns azi la cadrele medicale.
https://inaco.ro/20-de-viziere-imprimate-3d-la-smart-lab-moisil-au-ajuns-azi-la-cadrele-medicale/ și INACO donează bani și produse pentru spitale din București și Constanța. https://inaco.ro/inaco-doneaza-bani-si-produse-pentru-spitale-din-bucuresti-si-constanta/
INACO.h. 2019. Acordul de parteneriat cu Asociația INACO pentru înfințarea GILEV în Municipiul București. https://b.prefectura.mai.gov.ro/acordul-de-parteneriat-cu-asociatia-inaco-pentru-infintarea-gilev-in-municipiul-bucuresti/
Propunere de politică publică alternativă cu privire la Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020. https://inaco.ro/wp-content/uploads/2019/09/Infiintarea-GLEV-GILEV_Propunerea-de-Politica-Publica-Alternativa-la-SNC-2014-2020.pdf și 2018. INACO propune crearea GRUPULUI DE LUCRU PENTRU ECONOMIA VIITORULUI (GLEV)
https://inaco.ro/inaco-propune-crearea-grupului-de-lucru-pentru-economia-viitorului-glev/ Ministrul pentru Mediul de Afaceri și-a exprimat acordul azi pentru a crea Grupul de Lucru pentru Economia Viitorului la propunerea INACO. https://inaco.ro/ministrul-pentru-mediul-de-afaceri-si-a-exprimat-acordul-azi-pentru-a-crea-grupul-de-lucru-pentru-economia-viitorului-la-propunerea-inaco/
INACO.i, 2019, Lipsa forței de muncă calificate și a gândirii critice în învățământ, printre cele mai mari dezavantaje competitive ale României în anul 2019. https://inaco.ro/lipsa-fortei-de-munca-calificate-si-a-gandirii-critice-in-invatamant-printre-cele-mai-mari-dezavantaje-competitive-ale-romaniei-in-anul-2019/
INACO.j, 2019, România stagnează în decalajele digitale față de media UE. https://inaco.ro/romania-stagneaza-in-decalajele-digitale-fata-de-media-ue/ și studiul integral: CONVERGENȚA DIGITALĂ A ROMÂNIEI ÎN RAPORT CU UE. Paul, A. (coord.). https://inaco.ro/wp-content/uploads/2019/12/Convergenta-digitala-a-Romaniei-cu-UE.pdf
INACO.k, 2020 IA, educație și supraviețuire, Nicolae. M, https://inaco.ro/ia-educatie-si-supravietuire/.
INACO cheamă Guvernul României să nu rămână decuplat de progresul tehnologic 4.0 și să adere la Declarația UE de Cooperare pentru Inteligența Artificială.. Paul, A., Cernian, A. https://inaco.ro/inaco-cheama-guvernul-romaniei-sa-nu-ramana-decuplat-de-progresul-tehnologic-4-0-si-sa-adere-la-declaratia-ue-de-cooperare-pentru-inteligenta-artificiala/
INACO.l, 2018. Povestea de succes a Chinei în dezvoltarea inteligenței artificiale. Paul, A. și Tamaș, A. https://inaco.ro/povestea-de-succes-a-chinei-in-dezvoltarea-inteligentei-artificiale/
INACO.m, 2019. Câți experți în IA va pregăti România?. 2019. https://inaco.ro/comunicat-de-presa-1-aprilie-2019/
INACO.n, 2019. INACO și REI lansează azi RAPORTUL COMPETITIVITĂȚII ECONOMIEI ROMÂNEȘTI. Paul, A. și Cojanu, V. Sinteza: https://inaco.ro/inaco-si-rei-lanseaza-azi-raportul-competitivitatii-economiei-romanesti/. Integral – Competitivitatea economiei României Raport INACO – REI, prima ediție: https://inaco.ro/wp-content/uploads/2019/03/Competitivitatea-economiei-Romaniei_inaco-rei-_final_2019.pdf
Mironov. Al., Paul, A. 2018. Două propuneri ale INACO pentru ca România să elibereze ultimul loc în UE la ponderea resursei umane angajate în știință și tehnologie. https://inaco.ro/doua-propuneri-ale-inaco-pentru-ca-romania-sa-elibereze-ultimul-loc-in-ue-la-ponderea-resursei-umane-angajate-in-stiinta-si-tehnologie/
Paul, A. 2018. Legăturile dintre educație, piața muncii, etică, morală și viitor s-au rupt. Diagnostic, consecințe și soluții. Educația de azi față în față cu harta meseriilor viitorului. Pledoarie pentru introducerea educației digitale în clasele primare, https://inaco.ro/legaturile-dintre-educatie-piata-muncii-etica-morala-si-viitor-s-au-rupt-diagnostic-consecinte-si-solutii/
Paul, A., Tamaș, A., 2019. Educația, industriile, administrația, națiunile în ansamblu nu mai pot face abstracție de schimbările 6D. https://inaco.ro/educatia-industriile-administratia-natiunile-in-ansamblu-nu-mai-pot-face-abstractie-de-schimbarile-6d/
World Bank. 2020. Markets and People : Romania Country Economic Memorandum.International Development in Focus;. Washington, DC: World Bank. © World Bank. https://openknowledge.worldbank.org/bitstream/handle/10986/33236/9781464815034.pdf?sequence=4&isAllowed=y License: CC BY 3.0 IGO.
World Economic Forum. 2019. The Global Competitiveness Report. http://www3.weforum.org/docs/WEF_TheGlobalCompetitivenessReport2019.pdf”