Autor: Andreea Paul
Suntem în fața unei realități economice care nu necesită prea multe comentarii. În primii 100 de exportatori ai României sunt 4 companii cu capital majoritar românesc, din care 2 cu capital privat integral românesc, iar una este în insolvență, pe baza ultimelor date oficiale statistice.
E vorba despre ROMPETROL RAFINARE SA – activă în industria prelucrării țițeiului în Constanța (locul 3), ARAMIS INVEST SRL – producătorul de mobilă din Maramureș (locul 51), OLTCHIM SA – vâlcenii care fabrică alte produse chimice organice, acum în insolvență (locul 73) și COMPA SA – sibieni activi în fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule (locul 92).
Dacă extindem lista la care ne raportăm, lucrurile nu se îmbunătățesc semnificativ. În primii 500 de exportatori sunt 58 de companii exportatoare cu capital majoritar românesc, din care 45 cu capital 100% privat românesc.
Iar în primii 1000 de exportatori regăsim 188 de companii exportatoare cu capital majoritar românesc, din care 167 cu capital 100% privat românesc.
Anul trecut, când abordam această temă cheie la INACO, aveam în topul primelor 100 de companii exportatoare 7 firme cu capital majoritar românesc, din care 5 companii aveau capital integral românesc.
Cele marcate cu galben sunt cu actionariat 100% privat romanesc.
Aşadar, pe lângă dezechilibrul balanţei comerciale, care după datele INS pe primele 4 luni din 2018 a crescut la 3,7 miliarde de euro, se accentuează şi dezechilibrul flagrant al ponderii afacerilor româneşti în exporturi. Fondurile europene se absorb nejustificat de greoi, investițiile lipsesc, prețurile cresc, schimbările fiscale bat record după record, dezechilibrele externe ale României se adâncesc.
Ce credem că ar trebui făcut? Să întrebăm fiecare antreprenor ce nevoi particulare are pentru a-și dezvolta exporturile. Nimic complicat. O schimbare de mentalitate. Așa procedează austriecii: își sună și susțin antreprenorii fără să le ceară mită. Le facilitează exporturile și internationalizarea cu surse financiare și logistice strategice cheie. Noi avem acum mai mulți bugetari prevăzuți în ordonanța de anul trecut pentru crearea agențiilor regionale pentru promovarea exporturilor (230 de posturi) decât firme exportatoare în topul primelor 1000 de companii exportatoare (188). O mega-anomalie: avem sinecuri, nu exportatori!
La toate acestea trebuie să repet ceea ce spuneam încă de anul trecut că trebuie să facem: lobby pentru România, programat inteligent strategic şi tactic pentru perioade mari de timp, pe domenii economice strategice. Lobby guvernamental şi privat, politic şi civic, făcut pentru afacerile româneşti capabile să se internaţionalizeze, care vor trebui să fie sprijinite administrativ şi fiscal, care vor trebui să fie susţinute tehnic şi financiar de toate instituţiile statului român, spre binele tuturor.
Cu cine? Actuala putere este mult prea ocupată cu proprii săi infractori. Asistăm la un adevărat bombardament politic cu incompetență, cu analfabetism funcțional și economic în Guvernului țării, cu Dragnea Enola Gay la adresa Codului Penal, cu zeci de campanii false pro-românești, cu atacuri aiuritoare la adresa companiilor multinaționale, cu deficite bugetare și comerciale în continuă creștere pe fondul unui consum stimulat artificial, politicianist infracțional, cu procese în instanță cu ANAF împotriva oamenilor de afaceri români pe care le câștigă după ce firmele le sunt falimentate sau își revin cu mare dificultate, cu cazuri controversate ale DNA care au lovit în puterea de export a României. La noi când un Big Deal americănesc, nemțesc, olandez, francez sau alegeți ce stat puternic doriți dumneavoastră? Avem nevoie urgentă de reinfuzarea de profesionalism în instituțiile slăbite ale statului român.
Avertizăm, cu riscul repetiției, că soluţia nu este blamarea primitivă a multinaţionalelor sau a investitorilor străini, care sunt în fapt o necesitate pentru stadiul actual al dezvoltării României, nici protecţionismul economic retrograd. Acţiunile statului român, care ar trebui să fie şi el extrem de interesat de „importul de valută” de pe pieţe externe, ar trebui orientate spre susţinerea şi valorificarea de oportunităţi pentru extinderea afacerilor româneşti pe pieţele străine şi spre stimularea investiţiilor noastre în străinătate. În realitate, nici măcar micul Program al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat pentru stimularea internaționalizării afacerilor nu a fost pornit și iată-ne în a doua jumătate a anului 2018.
Etapele Programului de Promovare Economică a României propus de INACO tot anul trecut ar trebui să înceapă cu operaţionalizarea celor nouă Agenţii regionale de Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului, prin introducerea obligatorie de indicatori de eficienţă pentru activitatea celor aproximativ 230 de posturi bugetare în ordonanţa de urgenţă 43/2017 de la mijlocul anului trecut (iunie 2017), fără niciun „rezultat de urgenţă” la un an distanță, dar cu certe pierderi în topul exportatorilor și cu „bombardamente de urgență”.
Ce am făcut noi concret, cu INACO? Publicăm voluntar, lunar, Ghidul surselor de finanțare pentru dezvoltarea și internaționalizarea companiilor românești, cu acces gratuit. Ne aflăm la a cincea ediție și o pregătim pe următoarea săptămâna viitoare.