Autor: Andreea Paul
În recentul volum publicat anul acesta, „Forța civică a femeilor” (Editura Polirom, 2018), se regăsesc informații utile cu privire la impactul digitalizării asupra dezvoltării și finanțării sectorului neguvernamental și non-profit, pe baza ultimelor tendințe și rapoarte globale de profil, din care am preluat câteva concluzii.
Dezvoltarea sectorului civic, dinamica voluntariatului și a inovațiilor sociale depind azi de infrastructura digitală. De ce?
În primul rând, pentru că tehnologiile digitale oferă unelte atractive – informare în timp real, colaborare online, accesibilitate de oriunde și oricând prin platforme de tip cloud computing, prezență online și propagarea mesajelor în mediul online (site-uri, bloguri, social media).
În al doilea rând, digitalizarea este extrem de favorabilă și din perspectivă financiară – multe soluții informatice utile sunt la un preț rezonabil și în scădere considerabilă, de la an la an. Tot acest ecosistem tehnologic este un excelent catalizator pentru reacții civice și inovații sociale.
Raportul GLOBAL NGO Technology Report, publicat în februarie 2018, pe baza unor sondaje online, disponibile în engleză, franceză, spaniolă, portugheză, arabă, realizate între 1 august 2017 și 31 octombrie 2017, la care au răspuns 5.352 de ONG-uri din 164 de ţări, de pe 6 continente ne ajută să înţelegem modul în care ONG-urile utilizează tehnologiile digitale pentru comunicare, pentru strângerea de fonduri în mediul online, prin social media, tehnologii mobile, managementul datelor şi securitatea online.
Concluziile celei mai recente cercetări arată că (TECH Report 2018):
• Peste 92% dintre ONG-urile respondente au pagini web, 87% dintre acestea fiind compatibile pe mobil (ca o particularitate ONG-urile din Africa şi din Asia au mai multe pagini compatibile pe mobil decât pagini web clasice), în timp ce peste 97% dintre ONG-urile din America de Nord, Europa, Australia au pagini web clasice.
• Domeniile utilizate de ONG-uri sunt de tip .org cele mai multe în America (77%), cele mai puţine în Europa sau Australia (55%), iar domeniile de tip .com sunt folosite mai mult în Europa (21%), iar cele mai puţine în America de Sud (5%).
• Dintre sistemele de administrare a conţinutului (CMSS), cel mai des folosit este WordPress, în proporţie de 44%.
• Multe dintre ONG-uri (80%) folosesc Microsoft Windows pentru computere şi laptopuri, iar pentru tablete şi smartphone-uri folosesc Google Android (în mai mare măsură în America de Sud, Asia şi Africa).
• În ceea ce priveşte software-ul pentru relaţiile cu clienţii (CMR), 64% dintre ONG-uri utilizează un software CMR de tip cloud, iar pentru protecţia datelor, a comunicaţiilor şi a donatorilor, 41% dintre ONG-uri folosesc o tehnologie de incriptare.
• Social media utilizată de ONG-uri este dominată de pagini de Facebook (93%), profiluri Twitter (77%), canalul YouTube (57%), pagini Linkedin (56%), profiluri Instagram (50%).
• Pentru a comunica cu partenerii sau cu donatorii lor prin smartphone-uri, ONG-urile se bazează pe WhatsApp (64%) şi Facebook Messenger (55%). WhatsApp este prioritar pentru America de Sud (90%), Africa (87%), Asia (69%), iar Facebook Messenger pentru Australia (88%) şi America de Nord (68%).
• 72% dintre ONG-uri acceptă donaţii pe website-urile lor, dintre care 80% prin carduri, 47% prin PayPal, 40% prin plăţi directe.
• 63% dintre ONG-uri trimit în mod regulat e-mailuri pentru strângere de fonduri pentru diverse cauze şi doar 15% dintre ONG-uri trimit SMS-uri în acelaşi scop.
• Cele mai importante cauze pentru care militează ONG-urile sunt copiii şi tinerii (14%), dezvoltarea comunităţii (11,4%), educaţie (11,2%), sănătate (9,8%), servicii sociale (9,2%).
• 47% dintre ONG-uri participă în mod regulat la #GivingTuesday/#MarțeaDarului.
Multe alte elemente de strategie organizatorică civică se regăsesc în volumul coordonat de Andreea Paul, Forța civică a femeilor, Editura Polirom, 2018.
