Tehnologia încrederii. De ce să învățăm Blockchain?

Dezbatere cu acces liber, 13 noiembrie, la Aula Magna din ASE, 

10.00-12.00 

Eveniment organizat de ASE, CCREI, Modex și INACO. 

Blockchain-ului i se spune tehnologia încrederii. Încredere, încredere, dar ce este blockchain? Credeți că este simplu de răspuns? Sigur nu. Încă nu există nici măcar un echivalent aproximativ într-o altă limbă a acestui concept, pe care îl regăsim deocamdată doar în engleză! Cu alte cuvinte el trebuie explicat!

Sigur că sunt mulți cei care se uită cu oarecare milă la tine când vrei să afli ce-nseamnă. Cum, nu știi? Nu, dar vreau să-mi spui tu. Ah, e prea complicat – subtextul fiind pentru tine care nu le prea ai cu tehnologia de ultima oră. Ei bine, poate că nu le am, dar nimic nu mă-mpiedică să învăț!

Și pornesc să mă lămuresc! Întreb întâi ca orice om educat pe “doamna Google” ca fiind cea mai informată persoană la care am acces! Ce spune Google la o primă și, natural, superficială întrebare: mă trimite la Wikipedia în engleză. Wikipedia în română nu are nicio pagină despre blockchain! Interesant, nu?!?

Prin urmare, puterile combinate ale Google și Wikipedia ne spun că blockchain este un lanț (chain) sau o listă în creștere (deschisă) de avizări, denumite blocuri care sunt unite prin criptografie. Altfel spus este o bază de date care ține evidența unui lanț (șir) de tranzacții cu blocuri de date extinse, care nu permit modificarea și falsificarea. Fiecare bloc nou conține un lanț încriptat al blocului anterior, un element temporal și date ale tranzacțiilor efectuate. Toate informațiile sunt reprezentate sub forma unei diagrame de tip Merkle. Dacă v-am pierdut deja, adaug că, de fapt, totul este foarte simplu, dacă nu ne interesează decât principiul prin care funcționează acest tip de tehnologie. Iar principiul este unul extrem de simplu: se bazează pe încredere.

Tehnologia blockchain a fost dezvoltată în 2008 de o persoană (sau grup de persoane) care au folosit pseudonimul Satoshi Nakamoto pentru a simplifica transferul de bani. De aceea, conceptul de blockchain a fost și continuă să fie legat de critptomoneda bitcoin. Ea este, în esență, o tehnologie de tip “open source” care oferă o alternativă de încredere, verificabilă permanent și rapidă la transferul tradițional de valute făcut de băncile clasice. Băncile, care reprezintă un intermediar foarte scump, sunt astfel înlocuite cu un sistem de verificare și avizare de grup care oferă un grad ridicat de trasabilitate (verificare a traseului), siguranță și viteză.

Tehnologia “blockchain” este foarte controversată ca orice este legat de bani, transferuri bancare și interese financiare legale și, mai ales, mai puțin sau chiar deloc legale! Specialiștii spun că “blockchain” reprezintă o piață mai mare decât sectorul financiar în sine. “Blockchain” poate fi utilizat pentru toate tranzacțiile pe mai multe niveluri, acolo unde vizibilitatea și verificarea traseului parcurs sunt foarte necesare. Un exemplu nefinanciar, dar care implică și transferuri de diverse valute, este lanțul de aprovizionare pe parcursul căruia este important de verificat managementul procesului, semnarea contractelor și originea produsului.

Dar de ce ar trebui să ne intereseze tehnologia “blockchain” pe noi, cei care nu avem de efectuat tranzacții financiare? Răspunsul este simplu: pentru că descentralizarea și, în același timp, transparența și utilizarea democratică a tehnologiei o face să fie folosibilă în tot mai multe domenii.

De exemplu, tehnologia “blockchain” ar putea fi folosită pentru platformele de votare sau pentru managementul înregistrărilor medicale și ale identității. Aceste domenii sunt în mod evident foarte “fierbinți” în toate părțile lumii. Prin urmare, folosirea “blockchain” pentru a le fluidiza și a le face mai transparente ca procese, spun unii, sau dimpotrivă pentru a le corupe mai ușor, spun alții, dă naștere la discuții aprinse și declanșează jocuri de interese adesea vizibile doar prin nivelul de reglementare pe care autoritățile încearcă să-l aplice! În condițiile în care inteligența artificială se dezvoltă exponențial (și este nevoie de capacități de calcul imense pentru a cripta “blockchain”) se așteaptă ca domeniile de folosire practică ale aplicațiilor “blockchain” să crească în viitor.

“Blockchain” este considerat un instrument important pentru a dezvolta o economie digitală corectă, inclusivă, sigură și democratică după cum ne spune Mariya Gabriel, comisarul european pentru societatea și economia digitale, în “Strategia europeană blockchain. Împărtășiți. Construiți. Extindeți.” (EUROPEAN BLOCKCHAIN STRATEGY Share. Build. Deploy.) Această poziție clară și explicită subliniază importanța modului de regândire a instituțiilor economice, sociale și politice. Un proces care poate suna simplu doar declarativ, dar care presupune tensiuni și modificări majore în peisajul social și politic în care trăim. 

Pentru că este un proces care ne va afecta pe fiecare dintre noi la modul personal, mai devreme sau mai târziu, Comisia Europeană pune un accent semnificativ asupra programelor de educație, cercetare și inovare pentru a face față provocărilor societale și deficiențelor de abilități necesare existente pe noua piațăa muncii tot mai digitalizate. Și România încearcă să țină pasul și, pe 8 noiembrie 2019, președintele țării a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind activitatea de emitere de monedă electronică.

Legea 30/10 ian. 2019 aduce precizări cu privire la criptomonede într-un spațiu legislativ suprareglementat, dar fără referiri la acea dată, la criptomonede. Experții în concultanță financiară de la Deloitte consideră că această reglementare aduce modificări oportune, punând capăt incertitudinilor asupra regimului impozitării acelor venituri și creionând o adaptare a contextului legal și fiscal românesc la intrarea criptomonedelor în fluxul principal al operațiunilor financiare.  

La INACO discutăm mult despre inteligența artificială, despre “blockchain” și cum ne schimbă deja aceste concepte existența. Și ne străduim să contribuim la educația tinerilor sau mai puțin tinerilor care ar trebui să cuprindă și aceste temevitale pentru viitorul omenirii. Cele două ediții ale Ghidului meseriilor viitorului atrag discuții de care suntem mândri.  În a doua ediție a acestui Ghid am accentuat rolul blockchain și exemplele din economia reală care adoptă această nouă tehnologie. Poate nu avem încă toate răspunsurile, dar punem întrebările cele mai importante și, mai ales, îi încurajăm pe tineri să-și exprime propriile întrebări și neliniști cu privire la un viitor care poate fi bun, corect și inclusiv sau poate fi dramatic și nedrept pentru foarte mulți! Depinde și de noi. Fără educație și implicare în conversațiile care se poartă în prezent în lume nu avem însă nicio șansă! 

Iată de ce INACO organizează, pe 13 noiembrie, în colaborare cu ASE, Centrul de Cercetări REI și Modex dezbaterea “De ce să învățăm Blockchain?” care va avea loc în Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București. Este o dezbatere importantă despre tendințe tehnologice care influențează în prezent direct doar 0,5% din populația omenirii, dar se așteaptă ca în următorii zece ani peste 80% din populația globului să folosească tehnologia “blockchain”. 

Intrarea este liberă, dar aveți nevoie de încredere, curiozitate și dorința de a învăța lucruri noi.   

Referințe

Brian Edmondson, How Apps Are Using Blockchain to Change Your Future, March 27, 2019, The Balance, https://www.thebalance.com/how-apps-are-using-blockchain-to-change-your-future-4163543

Raluca Bontaș, Cătălin Barbu, Criptomonedele și prima reglementare specifică din legislația națională prin Codul fiscal, feb 2019, https://www2.deloitte.com/ro/ro/pages/tax/articles/criptomonedele-si-prima-reglementare-specifica-din-legislatia-nationala-prin-codul-fiscal.html