Cum s-au redeschis școlile în lume?

Autor: Anca Tamaș (INACO)

Redeschiderea școlilor este un subiect controversat la noi din cauza campaniei electorale, a emoțiilor puternice generate de criza Covid, a infrastructurii și mentalităților, atât în rândurile părinților, cât și a cadrelor didactice. Să analizăm lucid cum au procedat alte țări și de ce, care au fost efectele acestor decizii și principalele concluzii utile nouă astăzi.

Pe scurt,

În luna martie a anului 2020, multe țări au închis școlile, aceasta fiind una dintre măsurile luate pe plan internațional în încercarea de încetini transmiterea teribilului virus SARS COV 19, cel care schimbă acum viața întregii planete. În mai-iunie 2020, o parte dintre țări au redeschis total sau parțial școlile pentru scurt timp, iar în august sau septembrie, o bună parte dintre țări se pregătesc pentru redeschiderea școlilor, în orice moment fiind posibilă, în funcție de evoluția cazurilor, reînchiderea lor. 

Deschiderea școlilor se referă la revenirea fizică totală sau parțială a elevilor, profesorilor și personalului administrativ în școli. Vom prezenta o serie de considerente și cazuri concrete referitoare la redeschiderea școlilor, a riscurilor și a impactului acestei măsuri, precum și o serie de propuneri pentru redeschiderea școlilor în România. 

I. Un punct de vedere al organizației EndCoronavirus

Această organizație a început să funcționeze din 29 februarie 2020 și include până în prezent peste 4000 de oameni de știință, inclusiv epidemiologi, medici, analiști date, profesori de la universități de prestigiu, precum MIT și  Harvard, oameni de afaceri. Organizația dezvoltă soluții eficiente pentru rezolvarea întregului complex de probleme cu care ne confruntăm ca urmare a pandemiei Covid. 

Cum putem redeschide școlile în siguranță? Eliminând transmiterea comunitară. 

În regiunile sau localitățile în care Covid 19 nu mai are transmitere comunitară, școlile se pot redeschide în siguranță pentru învățământul fizic, față în față. În schimb, acolo unde transmiterea comunitară este prezentă, nu este sigură redeschiderea școlilor cu prezență fizică a elevilor, pentru că apare riscul ridicat de creștere accentuată a numărului de cazuri, care ar pune sănătatea și chiar viața comunității respective în pericol, iar în cele din urmă școlile inevitabil s-ar reînchide. Prin urmare ne-am întoarce de unde am plecat. Înainte ca o comunitate sau o localitate să poată redeschide în siguranță școlile, indiferent dacă vorbim despre învățământul primar, secundar sau terțiar, ar trebui să reducă numărul cazurilor noi la 0 și să ia toate măsurile de menținere a numărului de noi cazuri la 0.

Riscurile redeschiderii prea rapide a școlilor 

La începuturile pandemiei ni se spunea de către forurile competente, în special OMS, că este puțin probabil pentru copii să se infecteze sau să transmită virusul. Pe măsură ce pandemia se răspândea în întreaga lume, am aflat nu doar că și copiii se pot infecta cu Covid, dar chiar pot face forme severe și își pot pierde chiar și viața. Recent, diverse studii au arătat că și copiii peste 5 ani se pot infecta cu acest virus în aceeași măsură ca și adulții, iar cei de sub 5 ani pot purta încărcături virale de 100 de ori mai mari ca adulții. Nu se știe exact cum transmit copiii virusul, dar cum se știe că îl transmit, redeschiderea școlilor va avea un impact important în transmiterea virusului în comunitate. De aceea, redeschiderea trebuie făcută cu multă precauție, cu pași mici și cu verificarea impactului după fiecare pas, înainte de a trece la următorul pas. II. La începutul lunii iunie era prezentat rezultatul cercetărilor întreprinse în perioada 4-22 mai 2020 în școlile din statul Washington, SUA, sub forma unui ghid de bune practici privind redeschiderea școlilor.

Nu există un răspuns perfect la întrebarea când să redeschidem școlile

Trebuie luate în calcul multe variabile: riscurile legate de sănătate, riscurile economice, pierderile potențiale în procesul de învățare, alternativele de învățare etc. 

• Aproape toate țările au dat mai multă putere decidenților locali și regionali în ceea ce privește modul de redeschidere a școlilor, ținând cont de situația locală sau regională (China, Germania, Australia).

• Unele țări au ținut cont de evoluția numărului de cazuri noi, reacționând prin reînchiderea școlilor dacă au apărut vârfuri pe curba evoluției pandemiei (Singapore, Coreea de Sud). De exemplu, Singapore a reînchis școlile după o lună de la redeschidere, ca urmare a creșterii abrupte a numărului de cazuri, iar Coreea de Sud a redeschis și reînchis școlile de 5 ori ca urmare a creșterii noilor cazuri de infectări apărute. 

• Aproape toate țările care au redeschis școlile au făcut acest lucru în baza unor priorități.

• Multe țări au redeschis școlile în primul rând pentru elevii din anii de final de ciclu, care aveau de susținut examene (Germania, Ungaria, China, România).

• Alte țări au avut ca prioritate elevii din ciclul primar, pentru care învățarea online nu era atât de eficientă și pentru că au vrut să ia de pe umerii părinților grija pentru supravegherea copiilor (Danemarca, Norvegia, Franța, Polonia).

• Alte țări au avut ca prioritate elevii cu dizabilități și pe cei din familii defavorizate, care depindeau de hrana oferită la școală (Israel, SUA).

• Unele țări au închis școlile peste tot, ci numai în anumite regiuni (Taiwan, Suedia).

• În cazul redeschidererii școlilor, unele țări au permis revenirea elevilor numai dacă aceștia și familiile lor au dorit acest lucru (Norvegia, Danemarca).

• Distanțarea socială în școlile care s-au redeschis a inclus atât distanțarea fizică, cât și reducerea contactelor față în față între elevi. În acest sens s-au luat următoarele măsuri:

• alinierea elevilor în afara școlii dimineața și separarea meselor elevilor la 1,5m (Danemarca),
• utilizarea separatoarelor de plastic (Taiwan),
• organizarea holurilor pentru trafic într-o singură direcție (Germania),
• desfășurarea orelor în afara claselor (Scoția),
• păstrarea aceleiași săli de clasă pentru o clasă de elevi (Danemarca). 

• Alte măsuri: spălarea cât mai des a mâinilor (elevii din Danemarca se spală pe mâini de 6 ori pe zi cât sunt în școală), obligativitatea purtării măștilor de protecție în școală și în curtea școlii, interzicerea accesului în școală a părinților sau voluntarilor (majoritatea țărilor), ferestre deschise în permanență (Germania), interzicerea aparatelor de aer condiționat (China, Japonia), luarea temperaturii la intrarea în școală (China, Japonia), dovada unui test Covid negativ pentru a putea participa la ore (China, Coreea de Sud). 

• Alte forme de măsuri: venirea prin rotație câte o zi pe săptămână a unui sfert din numărul de elevi dintr-o clasă (Australia), prezența la școală prin rotație, o zi da, o zi nu (Olanda), reducerea numărului de elevi în clasă la câți încap pentru respectarea distanțării fizice (majoritatea țărilor), sistemul hybrid, o parte dintre elevi în clasă, restul acasă, urmărind online (Danemarca, Suedia, Canada, Franța), teleșcoala, în special pentru elevii din clasele mici (Coreea de Sud, Mexic, Siria), prioritizarea curricumului, pentru a învăța mai puține lucruri, dar mai temeinic (mai multe țări), elevii învață cu un singur profesor câteva zile în clasă, iar cu profesorii de la alte discipline studiază online (Marea Britanie).

III. Experiența israeliană 

Redeschiderea în masă a școlilor a fost un eșec, a spus Eli Waxman, președinte al consiliului național pentru pandemie din Israel. Chiar și comunitățile în care transmiterea comunitară este ținută sub control trebuie să deschidă cu precauție școlile, printre măsurile obligatorii se numără clase cu un număr mic de elevi, purtarea obligatorie a măștilor în școală, depărtarea meselor elevilor la 1,5 metri una de alta, aerisirea corespunzătoare.  Greșeala majoră pe care a făcut-o Israelul, în opinia Dr. Hagai Levine, epidemiolog și profesor la Universitatea de Sănătate Publică, este că redeschiderea școlilor s-a făcut pentru tot sistemul o dată, în loc să se facă gradual, cu limitările și restricțiile necesare.  

În primăvară se părea că Israelul controlează pandemia de Covid foarte bine, școlile s-au închis la mijlocul lunii martie și 2 milioane de elevi au trecut la cursuri online. La începutul lunii mai, numărul cazurilor a scăzut de la 750 pe zi la sub 100 pe zi, elevii din clasele primare până la clasa a treia și elevii din clasele finale au revenit prin rotație în școli. Pe 17 mai, noul guvern a hotărât redeschiderea tuturor școlilor, iar ministrul educației, Yoav Gallant, a spus că misiunea principală a sistemului de educație este să permită revenirea părinților la muncă. Chiar în prima zi, Liceul Gymnasia Ha’ivrit a raportat primul caz pozitiv, iar în câteva zile, 154 de elevi și 25 de profesori au fost confirmați cu infecția Sars Cov 2. Ministerul Educației a transmis instrucțiuni: măști obligatorii pentru toți elevii începând cu clasa a a patra, ferestrele deschise în permanență, mâinile spălate cât mai des și menținerea distanței de 1,5 metri între elevi. Cum cele mai multe școli din Israel au clase de 38 de elevi,ultima măsură nu a putut fi aplicată. Prin urmare, unele autorități locale au ignorat măsura, altele au redeschis parțial școlile. Apoi, un val de căldură a lovit țara, la 40 de grade măștile erau imposibil de purtat, părinții au protestat, iar guvernul a permis ca patru zile nimeni să nu poarte măști și să se închidă ferestrele pentru a permite funcționarea aerului condiționat. Aceste măsuri au dus la închiderea școlilor în iunie. 

În prezent, Israel se pregătește să redeschidă școlile în septembrie, încercând să învețe din propriile greșeli și luând următoarele măsuri:

– Crearea grupurilor de 10 elevi într-o clasă, fiecare grup studiind cu un singur profesor

– Limitarea contactului între grupuri

– Elevii începând cu clasa a cincea să învețe online

– Distanțarea meselor la 1,5 metri

– Aerisirea claselor

– Purtarea obligatorie a măștilor. 

IV. Experiența germană

Regiunea Mecklenburg Western – Pomerania este prima care a redeschis școlile în august, pentru că rata infectărilor este scăzută, iar în localități precum Pasewalk, cu 10000 de locuitori și un singur caz de Covid se poate reveni la școala tradițională. Cornelia Kühne-Hellmessen, profesoară în Pasewalk, spune că Ministerul Educației din regiune a trimis în școli 85 de ghiduri pentru școala în pandemie, în schimb directorul școlii, Janusz Korczak din orașul Gütersloh, încă așteaptă instrucțiuni clare și spune că cele primite de la autoritățile regionale sunt vagi și impracticabile. Acesta crede că a deschide școlile și a constata apoidacă lucrurile merg rău nu este o opțiune. Echipamentul digital din școlile din Baden-Württemberg este atât de slab, încât nu se poate face învățământ online. Ministerul Educației nu a reuțit să facă funcțională o platformă educațională numită Ella, iar în Regiunea Mecklenburg-Western Pomerania, multe școli nu au reușit să se înregistreze pe platforma de învățare digital Itslearning.

În schimb, în școlile moderne din Hamburg, fiecare profesor are un laptop, fiecare elev o tabletă și au putut lucra online folosind Microsoft Teams. Dacă un elev nu se înregistra pentru lecție, părinții primeau imediat un mesaj pe mobil. 

Ministrul Educației din regiunea Mecklenburg-Western Pomerania, Bettina Martin, spune că poate garanta doar ce este realist, adică 4 ore pe săptămână pentru școlile primare și 5 ore pe săptămână pentru cele  secundare, în condițiile în care 400 de profesori de la cele 563 de școli din regiune sunt în grupe de risc și vor lucra de acasă. 

După 2 săptămâni de la redeschiderea școlilor în Germania, doar în Berlin s-au închis 41 de școli ca urmare a apariției cazurilor de infectare cu coronavirus. 

V. Experiența americană

Ceea ce vedem în cele mai multe dintre statele care au deschis școlile cu prezența fizică a elevilor sau în sistem hibrid e că școlile au devenit un vector de răspândire a virusului Sars Cov 2, este de părere medicul ORL-ist Shawn Nasseri din Los Angeles. În orașele mici sau în zonele rurale, școlile asigură cursuri cu prezența fizică a elevilor, cu respectarea măsurilor de purtare a măștilor, igiena mâinilor, distanțare socială, dar în marile orașe, cursurile vor fi online. New York este singurul dintre marile orașe care intenționează să ofere și o serie de cursuri hibrid, pe lângă cursurile online. 

Dr. Anthony Fauci, expert în boli infecțioase, consideră că în localitățile cu o rată ainfectărilor de sub 5%, denumite zone verzi, școlile se pot deschide cu prezența fizică a elevilor, dar cu respectarea unor măsuri preventive stricte. Localitățile cu rate de infectare între 5% și 10%, denumite zone galbene, ar trebui să urmeze scenariul hibrid. Iar localitățile cu o rată de infectare mai mare de 10%, denumite zone roșii, ar trebui să treacă pe online.  Dr. Lynora Saxinger, specialist în boli infecțioase la Universitatea Alberta, consideră că, atâta vreme cât există transmitere comunitară necontrolată, deschiderea școlilor este o idee rea. Dr. Anna Banerji, specialist în boli infecțioase la Universitatea din Toronto, susține că redeschiderea școlilor va crește riscul transmiterii coronavirusului.

În loc de concluzii:

– În niciunul dintre scenarii, învățarea online nu poate fi ignorată. Astfel, în scenariul roșu este vorba doar despre învățare online, în scenariul galben, o parte dintre copii vor fi online, iar în scenariul verde este un fel de soluție de rezervă pentru situația în care apar cazuri de infectare. În scenariul verde, nu e o chestiune de dacă, ci mai degrabă de când.

– Pentru că nu știm cum va evolua acest an școlar, cel mai bun lucru pe care îl putem face este să creem și să dezvoltăm o serie de lecții online de bună calitate și o serie de instrumente de evaluare online. Dacă lucrurile vor evolua pozitiv în ceea ce privește pandemia de Covid, aceste lecții pot fi accesate și după revenirea la școala de dinainte de pandemie.

– Există o serie de elevi cărora ar trebui să li se acorde o atenție specială:  elevii care sunt în grupele de risc din punct de vedere al sănătății sau care locuiesc în familii în care există adulți aflați în grupele de risc ar trebui să învețe doar online, elevii care chiar și după distribuirea tabletelor de către autoritățile centrale sau cele locale nu au dispozitive care să le permită învățarea online ar trebui să vină fizic la școală, elevii cu CES ar trebui să beneficieze de ore suplimentare de explicații, care pot fi în funcție de dizabilitatea elevului, elevii perfornanți ar trebui să continue pregătirea prin centrele de excelență, în varianta online, ar trebui să beneficieze de mentori, care să lucreze suplimentar cu ei și să fie degrevați de o parte din ore.

– Profesorii care sunt în categorii de risc ar trebui să lucreze exclusiv online și ar putea asigura aceste ore suplimentare pentru elevii cu CES și pentru cei performanți.

– Televiziunile și radiourile naționale și locale ar trebui să realizeze emisiuni adresate în special elevilor din clasele primare.

– Ar trebui implicate o serie de resurse umane importante care nu își pot face meseria ca urmare a stării de urgență, de exemplu actori, muzeografi, bibliotecari, pentru a realiza o serie de materiale educaționale utilizând baza materială a instituțiilor lor, de exemplu punerea în scenă a unor povești de către actori, citirea și interpretarea unor poezii sau chiar mici povești de către bibliotecari, în funcție de specificul muzeului ilustrarea unor lecții de istorie, artă, astronomie, biologie, geografie.

– Temele ar trebui adaptate, în sensul că obiectele de examen să păstreze teme obligatorii, iar celelalte să aibă teme opționale, de realizat în intervale de timp mai mari de o săptămână, transdiciplinare, pot apărea și altfel de teme, în care elevii să folosească experiența personală, realitatea cotidiană, creativitatea.

– Acolo unde sunt clase numeroase, ar trebui împărțite nu în 2, ci în 3, astfel ca numărul elevilor prezenți să fie mereu sub 10, iar dacă se formează 3 subgrupe să vină prin rotație câte o săptămână.

– Și obiectele ar trebui să se împartă, astfel încât să se facă prin rotație, când fizic,când online. Astfel, s-ar face 3 ore fizic, o pauză de 30 minute, apoi 2-3 ore online pentru clasele gimnaziale și liceale.

– Școala cu prezență fizică are o serie de beneficii față de ce s-a improvizat în primăvară în școala online, dar cu siguranță, bine organizată și implementată, și școala online poate aduce beneficii.

– Cu eforturi susținute, cu multă muncă, ceea ce s-a pierdut în procesul de învățare poate fi recuperat ulterior, dar sănătatea afectată de acest virus nu mai poate fi recuperată, oricât de multe eforturi s-ar face.

– În era digitală în care trăim nu ar trebui să punem la zid învățământul online, ci mai degrabă să îi dăm o șansă pentru a-i testa potențialul și valențele.