Autor: Andreea Paul
Bugetul pentru 2021 este al unei Românii Educate, Verzi, Digitale sau Durabile?
Nu. Atunci al cui este acest buget? Bugetul este unul de funcționare administrativă publică. Atât. Croit echilibrat, bugetul propus pentru anul 2021 asigură supraviețuirea birocrației românești, a sistemelor fiscale și publice nereformate.
4 argumente:
1. Parametri macroeconomici sunt mai degrabă conservatori – justificat, în condițiile actuale pandemice; probabil PIB și veniturile încasate vor fi mai mari – nu datorită vreunei viziuni sau strategii macroeconomice miraculoase, nu datorită eficienței administrative superioare, ci datorită actualelor proiecții economice subevaluate.
2. Obiectivul de ajustare fiscală este ambițios și bine stabilit – diminuarea accelerată a deficitului bugetar de la 7% în 2021 la 3% în trei ani era obligatorie pentru orice Guvern, dar se așează doar pe cheltuieli, nu pe partea de venituri publice (lipsește reforma sistemului fiscal – pur și simplu avem prea puțini plătitori de taxe și impozite din cauza unei cascade de facilități și derogări legislative; digitalizarea nu-ți rezolvă problema supapelor legislative de optimizare fiscală sau a bazelor de impunere privilegiate sau a subvențiilor nejustificate acordate identic tuturor, pentru o populație cu venituri deja puternic stratificate etc. Echitatea fiscală și socială nu este o prioritate pentru acest buget.
3. Eliminarea unor sporuri sau tichete de vacanță sau pensii speciale sunt necesare, dar ele nu reprezintă o reformă în sine, ci garantează supraviețuirea în 2021 a acestui aparat bugetar încă lipsit de performanță și transparență.
4. Actualul buget nu manifestă vreo apetență aparte pentru educație, dezvoltare verde, transformare digitală sau dezvoltare durabilă. Eroarea actuală de management public de a ne proiecta finanțarea acestor obiective exclusiv cu fonduri europene, prin PNRR, ne va rostogoli problemele nerezolvate mulți ani. Coerența bugetară trebuia să vină și din corelarea eforturilor de finanțare a acestor obiective naționale de dezvoltare din fondurile noastre publice și europene.
Vulnerabilități strategice, tactice și de comunicare
Cea mai mare problemă strategică de construcție bugetară ține de raportarea ”virtuților” bugetului la trecut, când el este chemat să servească viitorul, cu noile sale tensiuni socio-economice, umane, provocări tehnologice și competitive. Să lași cele trei eforturi obligatorii de tranziție ale economiei românești spre economia verde, digitală și spre economia bazată pe cunoaștere exclusiv pe seama fondurilor europene este greșit. Înseamnă că nu am înțeles că omenirea, România inclusiv, nu mai poate funcționa altfel decât verde și digital. Înseamnă că nu am înțeles ca adevăratul diferențiator de competitivitate este astăzi tehnologia. În absența noilor tehnologii, cei săraci devin și mai săraci. Înseamnă că nu am înțeles rolul educației în gestionarea crizei umane actuale în România și că fără recalificarea și creșterea calificărilor forței de muncă mediul de afaceri este sufocat.
Cea mai mare problemă de construcție tactică a bugetului din 2021 este încălcarea regulii de aur: deficit bugetar mai mic decât cheltuielile pentru investiții. Deficitul bugetar de 80 de miliarde de lei este mai mare decât cheltuielile de investiții de 62 miliarde lei. Presupunând că nu se risipește niciun leu investit, știm de la bun început că ne vom împrumuta în acest an pentru a mânca fără să producem nimic cel puțin 18 miliarde lei, adică noi împrumuturi și dobânzi plătite de generațiile viitoare. Adăugați la aceste sume dobânzile de 16,8 miliarde lei pe care le plătim în 2021 pentru împrumuturile anterioare. Presiunea viitoare pe dobânzi va crește, iar deficitul extern va crește și el la niveluri problematice (la sfârșitul anului 2020 datoria externă totală depășea deja 125 miliarde de euro, din care datoria publică este majoritară).
Cea mai mare problemă de comunicare publică este lipsa prezentării bugetului cetățeanului. Dezbaterea publică legată de buget a fost îngropată de opoziție într-un populism inacceptabil pentru România anului 2021, greu digerabil chiar și pentru o populație ca a noastră nu excelent educată financiar, iar puterea se rezumă la a prezenta cine și cât a primit ca instituție publică mai mult – greșit, nu așa se prezintă un ”buget de dezvoltare”. Dezbaterea bugetară din comisiile parlamentare sunt mai corozive și mai lipsite de viziune și de soluții alternative ca niciodată. În dezbaterea publică, civică, cu insulele sale de analiză și profesionalism, mai avem speranță să ridicăm atenția decidenților asupra provocărilor viitoare și problemelor reale.
Cum arată BUGETUL CETĂȚEANULUI?
Care este impactul bugetului asupra bunăstării noastre? Care sunt eforturile noastre de dezvoltare? Cum sunt finanțate eforturile României de dezvoltare? La astfel de întrebări ar trebui să putem răspunde. Asta ar trebui să comunice reprezentarii puterii. Pornim de la câteva realități actuale, cu titlu de exemplu, care ar merita atenția tuturor cititorilor, a parlamentarilor, decidenților, universitarilor, specialiștilor și jurnaliștilor deopotrivă și la care, credeți-mă, astăzi Ministerul Finanțelor Publice nu poate răspunde.
- Care este bugetul României în 2021 pentru eradicarea analfabetismului funcțional?
Nu se știe. Dar știm că astăzi avem un milion de tineri fără Bacalaureat și cea mai mare rată de analfabetism funcțional din UE…42%. Cifra asta ar trebui să ne scoată din minți. Trăim cea mai puternică criză în România: CRIZA UMANĂ. Românii nu mai trebuie tratați ca forță de muncă ieftină, ci ca forță a minții pentru o economie competitivă. Testele internaționale PISA ne transmit semnale clare de mai bine de un deceniu, suntem pe ultimele locuri europene, dar noi ne încăpățânăm să le ignorăm. Ceea ce nu educi astăzi, va trebui să asiști social mâine.
- Care este bugetul României în 2021 pentru educație, tineret și sport?
Tot aud că avem un ”buget de dezvoltare”, care ar trebui să fie un buget orientat spre viitor. Una dintre cele mai spectaculoase creșteri în acest an în structura de cheltuieli este cea a dobânzilor, cu peste 2,3 miliarde lei… și ajungem la concluzia falimentară:
Cheltuim în anul 2021 pentru dobânzi 16,8 miliarde de lei, adică peste jumătate din bugetul țării alocat educației, tineretului și sportului, în proiecția actuală bugetară.
De ce recurg la aceste comparații? Pentru că educația și sportul ne pot transforma în cavalerii vieții și ai antreprenoriatului european, dacă ne mobilizăm acum.
Astăzi avem 1 din 4 tineri absolvenți cu vârsta între 20 și 34 de ani neangajați. 1 din 4 copii cu vârsta între 7 și 9 ani sunt obezi sau supraponderali. Nu știm cât se alocă pentru rezolvarea acestor provocări umane. Estimările ne arată că, în absența unor intervenții ferme acum, o jumătate de milion de copii și tineri cu vârsta între 5 și 19 ani vor suferi de obezitate până în 2030. Nu adresezi acum cauza problemei, preventiv, îndoi bugetul sănătății peste câțiva ani. Activitatea fizică insuficientă este un factor de risc al mortalității generale. Nici asta nu ne convinge să schimbăm cu adevărat ceva?!
28 de miliarde de lei în 2021 pentru Ministerul Educației din bugetul de stat, cu 0,37% mai puțin decât execuția anului trecut, din care două treimi reprezintă cheltuielile cu salariile?! Tema competențelor cadrelor didactice, elevilor și studenților e tratată periferic bugetar. La fel și infrastructura educațională civilizată și digitalizată. Aș fi vrut să aud că în anul 2021 nicio școală nu mai rămâne fără condiții minimale de funcționare sau că vom avea toate lecțiile multimedia pregătite în biblioteca virtuală pentru toate materiile și toate clasele cu cei mai buni profesori din țară, că fiecare județ va avea cel puțin un laborator educațional digital inteligent, iar până în 2027 toate școlile vor fi utilate cu un Smart Lab pentru a garanta accesul tuturor elevilor din țară. Aș fi vrut să văd bugetul educației dublat. Identific clar și sursele de finanțare: eliminarea a jumătate din privilegiile fiscale actuale preferențiale (estimate la peste 52 miliarde de lei).
O jumătate de miliard de lei pentru Ministerul tineretului și sportului?! Cât o mită zdravănă dintr-un dosar de corupție al DNA. Așa tratăm sportul și, implicit, sănătatea poporului român.
- Care este bugetul României în 2021 pentru creșterea competențelor digitale ale populației?
Fiecare loc de muncă va avea o componentă digitală, de la curățenie, până la Președinție. Competențele digitale ne vor plăti facturile și ne vor da calitate vieții. Laboratorul viitorului este școala. Nu investești în educație, nu ai viitor. La Ministerul Educației există un proiect de Strategie pentru Digitalizarea Educației SmartEDU, la care au lucrat voluntar peste 1200 de experți de profil, la sfârșitul anului 2020. Până în februarie 2021 a fost în dezbatere publică. Au fost preluate câteva dintre intențiile acestei strategii în fișa bugetului Educației sub numele de ”Transformare digitală”, dar în cifrele bugetare nu se regăsesc faptic declarațiile de intenție. Din nou, e lăsat tot acest efort investițional pe seama fondurilor europene din PNRR. Greșit!
- Care este bugetul României în 2021 pentru eradicarea foametei sau a sărăciei extreme?
Nimeni nu știe în instituțiile publice. Am încercat să obțin aceste informații. Aparatul birocrat nu poate răspunde la aceste întrebări, nu din rea voință, ci pentru că nu găndește și nu lucrează pe baza unor programări bugetare centrate pe obiective de dezvoltare umane sau cu impact asupra generațiilor actuale și viitoare, deși ele sunt legiferate ca ținte de acum doi ani în Strategia pentru Dezvoltarea Durabilă a României. Pe hărtie.
6. Care este impactul bugetului anului 2021 asupra competitivității economiei românești?
Am analizat în INACO gradul de implementare a Strategiei Naționale pentru Competitivitate a României pentru perioada 2014-2020 și concluzia e tristă: doar 3 obiective sunt îndeplinite din 27 prevăzute. Atât s-a putut. În toate raporatele globale de competitivitate, calitatea forței de muncă reprezintă acum cea mai mare povară în România, mai mare chiar decât povara administrativă sau a infrastructurii. Aderarea la Zona Euro e incertă și permanent amânată. Locuri de muncă decente pentru toți?! Meseriile viitorului, modernizare tehnologică, încurajarea inovației, dezvoltarea noului nomenclator de competențe SMAC – social, mobil, analitic și cloud?! High-tech și valoare adăugată mare? Turism competitiv? Agricultură competitivă? Industrii competitive? Credite competitive? Exporturi? Acestea sunt rezultatul mai degrabă al salvărilor individuale, nu al unei abordări colective inteligente. Reazultatul: deficitul balanței comerciale crește alarmant (a depășit 9 miliarde de euro în 2020, deficit mult mai mare decât tot bugetul anual alocat educației națiunii).
7. Care este impactul bugetului propus pentru anul 2021 asupra mediului?
Nu vă grăbiți să credeți că nu se poate așa ceva. Încă de acum trei ani, 20% dintre țările OECD chestionate au publicat impactul bugetului național asupra mediului și al climei[1]. Germania și Italia au publicat chiar abordări cuprinzătoare cu privire la impactul pe care execuția bugetară în ansamblu îl are asupra mediului înconjurător. În cazul investițiilor de capital, o astfel de evaluare de mediu este, desigur, mai frecventă. Majoritatea țărilor OCDE fac evaluări ale impactului asupra mediului la începutul dezvoltării infrastructurii publice, iar 12 țări OECD estimează de 3 ani și emisiile potențiale de dioxid de carbon. La noi, schimbările climatice se reflectă doar în programul ministerului mediului. Dar țări precum Canada, Finlanda sau Irlanda reflectă în mod sistematic impactul bugetului asupra schimbărilor climatice în cadrul programării bugetare. În Norvegia, încă din 2016, performanța bugetară reflectă explicit fiecare dintre cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD), alocându-le explicit unui minister coordonator care raportează cu privire la urmărirea diferitelor ținte și atașează documentele bugetare. Adică au un buget de dezvoltare durabilă.
Continuați cu propriiile voastre întrebări, pe fiecare domeniu de activitate, acolo unde aveți competențe profesionale și răspunsurile nu diferă. Pentru că bugetarea noastră nu este centrată pe obiective de dezvoltare, nici pe criterii de performanță, nu este nici verde, nici digitală, nici durabilă, dar cel mai grav, nici măcar pentru o Românie Educată, așa cum a definit Administrația Prezidențială proiectul nostru de țară.
În concluzie, pierdem încă un deceniu dacă nu schimbăm fundamental abordarea acum și recuperarea va dura secole, pentru că lumea modernă se pregătește de un salt tehnologic fără precedent în istoria omenirii pe care noi riscăm să îl ratăm. Recomandarea principală este să trecem de la cifre la o agendă de finanțare pentru dezvoltare, pornind de la un Program de reforme și investiții verzi, digitale, durabile pentru o Românie EDUCATĂ, extrem de important pentru o finanțare eficientă și responsabilă. Procesul și modalitățile de alocare a fondurilor publice sunt pârghii cheie pentru realizarea dezvoltării pe care ne-o propunem. Altfel, continuăm ca până acum, cronicizând crizele actuale. Noile abordări ale planificării bugetare necesare pentru a alinia veniturile și cheltuielile publice la noile obiective economice, sociale, de mediu și climatice, implică Bugetarea Umană Durabilă Deschisă, care își propune să ofere publicului informații mai clare cu privire la potențialul impact al prevederilor bugetare asupra generațiilor actuale și viitoare, sub toate aspectele vieții.
Nu dați vina pe alții, ci pe noi înșine. Responsabilitatea planificărilor, execuțiilor și evaluărilor bugetare nu aparține DOAR politicienilor sau decidenților de la butoanele Guvernului sau aparatului bugetar. Bugetul unei țări este o responsabilitate colectivă. Bugetul nu e al lui Cîțu, ci al națiunii. Modul în care arată acest buget este rezultatul calității dezbaterii publice la care asistăm zi de zi și al deprofesionalizării fără precedent a aparatului birocrat, neconectat la viitor, incapabil să surprindă problemele și soluțiile de fond, să simuleze și să proiecteze strategic și etapizat dezvoltarea României, ținând cont de salturile tehnologice actuale. De ce bugetul României se raportează la trecut și nu la viitor pentru următorii 7 ani? Pentru că am pierdut abilitatea de planificare și construcție mare. Avem același mod de raportare bugetară, bazat pe execuțiile financiare din anii anteriori și cu greu pentru următorii 3 ani (când UE o face pe 7 ani și pe teme mari finanțate acum la care noi absentăm: drone, comunicare spațială etc.), și nu pe identificarea cauzelor problemelor actuale și ale celor pe care le întrevedem ca să putem răspunde la ele prin planificare strategică. Unde sunt laboratoarele de simulare strategică? Cei mai buni specialiști români lucrează la Bruxelles sau în bănci centrale sau private. De aceea nu avem o structură nouă de modelare bugetară adaptată provocărilor viitorului. Putem să o avem? Da. Butonul magic e nevoia.
[1] OECD (2019), “Budgeting for environmental and sustainable development”, in Government at a Glance 2019, OECD Publishing, Paris. DOI: https://doi.org/10.1787/45210baf-en