Autor: Andreea Paul
Într-o țară ca România, în care toate echilibrele macroeconomice depind de echilibrul valutar – chiar și stabilirea nivelului accizelor se face în funcție de cursul de schimb -suntem cu ochii pe competitivitatea noastră externă și pe deciziile BNR.
Există presiune psihologică, bugetară – politică și economică pe creșterea cursului, inclusiv pentru a majora încasările bugetare din accize care să acopere promisiunile populiste. Dar BNR are reverve valutare mari cu care poate menține cursul într-o bandă rezonabilă de echilibru.
Nicio bancă centrală nu poate să-și irosească rezervele internaționale susținând un curs de schimb al monedei naționale care nu mai este susținut de competitivitate economiei.
Practic, pierderea de competitivitate externă se traduce în dezechilibre valutare. Lipsa de competitivitate externă se traduce în lipsa de resurse valutare, adică de intrări de valute, respectiv în presiuni pe tranzacțiile cu valute.
Ce se întâmplă, așadar, cu resursele valutare care intră în România, din munca românilor afară, din investiții străine directe, din comerțul internațional sau fonduri europene? Ne uităm la balanța de plăți – ultimele date oficiale publicate de către BNR.
În acest an intrările de valute au fost cu 2,7 mld de euro mai mici decât ieșirile.
Resursele valutare continuă să intre în România pe servicii, dar deficitul de cont curent s-a înrăutățit cu aproape 1 mld. de euro, din cauza bunurilor.
Îngrijorător este că deficitele României au crescut de patru ori în primele 7 luni ale acestui an la turism și cu un sfert la bunuri, față de aceeași perioadă a anului trecut, într-o țară înzestrată cu avantaje competitive certe pe cele două domenii cheie, dar nevalorificate, într-o țară înzestrată cu cele mai multe atuuri și resurse pe cap de locuitor și pe suprafață din Europa, dar cu cea mai scăzută eficiență în valorificarea acestor resurse din UE și, din păcate, în contnuă deterioare. Concret:
– deficitul comercial pe bunuri s-a înrăutățit cu peste 1 mld euro – se ridică la 5,2 miliarde euro în primele 7 luni ale acestui an (diferența dintre importul și exportul de bunuri), față de 4,1 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut.
– deficitul comercial pe turism s-a înrăutățit cu 0,3 miliarde de euro – se ridică la 480 milioane de euro în primele 7 luni ale acestui an (diferența dintre importul și exportul de turism – călătorii), față de 124 milioane de euro în aceeași perioadă a anului trecut.
Investițiile străine directe au scăzut cu 15% în primele 7 luni ale acestui an, de la 2,1 mld euro anul trecut, la 1,8 mld euro anul acesta, în principal din cauza atacului haotic la capitalul străin și la fiscalitatea afacerilor, care a dus la accentuarea neîncrederii în predictibilitatea mediului economic românesc.
Deficite mari, dar în scădere, avem pe veniturile primare – ceea ce înseamnă în mare parte veniturile din muncă – de 2,1 miliarde euro în acest an față de 2,7 miliarde euro în primele 7 luni ale anului trecut.
Avem excedente pe contul curent la servicii, inclusiv la transport. Dar majorarea taxelor, impozitelor sau a accizelor la carburanți cu care suntem amenințați de către decidenții publice ar duce la reducerea productivității și la riscul pierderii de competitivitate externă. Ceea ce mă deranjează cumplit este pierderea de productivitate generată și de propunerea introducerii contului defalcat de TVA / Split TVA, care pe micii producători și vânzători îi va termina.
Așadar, ochii pe cursul de schimb (în creștere anul acesta – vezi graficul atașat), pe contul curent și competitivitate!
Inclusiv noul proiect de țară al aderării României la moneda unică europeană trebuie să se bazeze pe o strategie pragmatică de creștere a competitivității României, pe un grup de lucru dedicat Economiei Viitorului și rolului pe care ne dorim să-l jucăm.
[sbscrbr_form]