Scrisoare deschisă către viitoarea guvernare a României:
Stimați membri ai viitoarei guvernări,
Trăim o perioadă în care lumea întreagă își pune întrebări serioase despre sensul și direcția dezvoltării economice. PIB-ul — indicatorul care timp de decenii a dominat discursul despre progresul națiunilor — nu mai poate fi privit ca singura măsură a succesului unui stat.
În esență, Produsul Intern Brut măsoară valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse într-o economie într-un interval de timp. Este un indicator al activității economice, dar nu reflectă calitatea vieții cetățenilor. PIB-ul nu ne spune dacă acea creștere economică este echitabil distribuită, dacă oamenii sunt sănătoși, educați, în siguranță, sau dacă mediul în care trăiesc este unul curat și sustenabil. PIB-ul nu face diferența între o economie care prosperă pe baza bunăstării cetățenilor și una care crește în ciuda inegalităților, a degradării mediului sau a degradării sănătății publice.
Mai mult, PIB-ul ignoră complet aspecte esențiale ale vieții: nu contează dacă acea creștere economică este obținută cu prețul epuizării resurselor naturale sau dacă bunăstarea se concentrează într-o minoritate, în timp ce restul populației trăiește sub un nivel decent. Nu măsoară sănătatea mintală, nu surprinde coeziunea socială, nu reflectă speranța de viață sănătoasă, nivelul de educație, gradul de încredere în instituții sau sentimentul de siguranță al cetățenilor.
De aceea, vă propun o schimbare fundamentală de viziune: să completăm sau chiar să înlocuim PIB-ul cu un indicator mai complex și mai relevant pentru realitățile actuale — Indicele Brut al Fericirii (IBF).
IBF-ul, spre deosebire de PIB, integrează dimensiuni esențiale ale calității vieții. El măsoară, printre altele, satisfacția vieții și sănătatea mintală, calitatea educației, securitatea financiară, forța relațiilor sociale și comunitare, gradul de generozitate și solidaritate, accesul la servicii publice de calitate, condițiile de mediu, libertatea personală și respectarea drepturilor fundamentale. În loc să cuantifice doar producția materială, IBF-ul pune în centrul atenției bunăstarea umană — acea stare complexă de sănătate fizică, psihică și socială care determină, în fond, sustenabilitatea pe termen lung a unei societăți.
Acest concept nu este unul utopic. Este dezbătut și aplicat în țări care înțeleg că succesul unei națiuni trebuie să fie măsurat prin bunăstarea cetățenilor săi, nu doar prin creșterea economică. Bhutan, Emiratele Arabe Unite, Bahrein și Mongolia au creat instituții dedicate, precum ministerele fericirii sau agenții publice specializate în măsurarea și promovarea fericirii colective. Țări precum Finlanda, Danemarca, Islanda sau Suedia au demonstrat, prin politici publice coerente în domenii precum educația, sănătatea și protecția socială, că investiția în bunăstare se traduce prin societăți mai echilibrate, mai sănătoase și economii mai reziliente.
De ce ar trebui să adoptăm această schimbare în România? Pentru că un model de dezvoltare centrat exclusiv pe creștere economică nu mai poate răspunde complexității vremurilor în care trăim. Societățile de succes sunt cele în care oamenii nu doar produc mai mult, ci trăiesc mai bine. O populație sănătoasă, educată, implicată și fericită este mai productivă, mai inovatoare, mai solidară și mai rezistentă la șocuri economice și sociale.
Fericirea nu este o noțiune abstractă, ci o realitate măsurabilă. Indicatorii folosiți în calculul IBF sunt riguroși și relevanți: satisfacția vieții este măsurată prin sondaje extinse; sănătatea mintală este evaluată pe baza datelor privind depresia, anxietatea și accesul la servicii de suport psihologic; educația este cuantificată atât prin acces, cât și prin calitatea procesului educațional; stabilitatea financiară se măsoară prin venituri și securitatea locurilor de muncă; relațiile sociale prin nivelul de încredere și sprijin reciproc din comunități. De asemenea, mediul înconjurător, libertatea de alegere, percepția asupra corupției și respectarea drepturilor fundamentale sunt componente indispensabile pentru evaluarea calității vieții într-o societate democratică.
România are ocazia să fie parte a acestui val global de schimbare. Vă propun să inițiem împreună o consultare publică națională privind introducerea Indicele Brut al Fericirii în evaluarea dezvoltării țării noastre. Să creăm un Consiliu Național al Fericirii, care să funcționeze în cadrul Cancelariei Prim-ministrului, cu rol de analiză, propuneri de politici publice și monitorizare a impactului acestora asupra bunăstării populației. Iar acolo unde va exista deschidere și viziune, să evaluăm oportunitatea înființării unei agenții sau chiar a unui minister al fericirii, în linie cu bunele practici internaționale.
Vă asigur de întreaga mea disponibilitate de a sprijini acest demers. Prin INACO – Inițiativa pentru Competitivitate, vom pune la dispoziție expertiză, analize, bune practici internaționale și propuneri concrete de politici publice.
România viitorului nu poate fi definită doar prin cât de mult produce, ci și prin cât de bine își trăiesc cetățenii viețile.