Andreea Paul: Curiozitatea pentru inovare e redusă în România. Să începem cu elevii și “Programul pentru Tinerii Inovatori”

Elevii din România nu sunt stimulați să inoveze, să caute soluții noi la problemele actuale, să-și caute scopul de a descoperi și de a face lucruri noi. Atunci când, totuși, reușesc stau cu proiectul sau macheta și cu diplomele de la concursurile internaționale în brațe.

Stresul pentru inovare e mic în România de jos până sus, deși suntem în faza de dezvoltare a economiei bazate pe cunoaștere. Suntem pe locul 47 în lume din 132 de țări analizate de Global Innovation Index 2023.

Regiunile și industriile avansate au făcut demult primii pași dinspre internetul tuturor lucrurilor (IoT) către rețelele creierelor (“brain net”). Elveția, Suedia, SUA, Singapore sunt adevărate forțe inovatoare. Tokyo-Yokohama, Shenzen-Hong-Kong, Seul, Shanghai, Silicon Valley, Tel Aviv sunt remarcabile aglomerări de excelență ale științei și tehnologiei.

La #EuroIndustrySummit am vorbit despre această capcană tehnologică medie în care se află România și am pus accentul pe resetarea mentală din școală pentru stimularea inovației timpurii la elevi. Am propus crearea Programului pentru Elevii Inovatori / Early Innovators Fund, cu exemple concrete. Stimularea inovației pornește de la educație și competențe, de la consolidarea infrastructurii tehnologice, digitale, de cercetare și instituționale. Altfel depindem în continuare de importul de tehnologie și de progres și vom fi mereu cu un pas în urmă. E dificil să facem tranziția către o economie avansată, de înaltă tehnologie, cu venituri mai mari, fără să schimbăm ceva esențial din școală. Această tranziție începe de la transformarea învățării de întreținere către învățarea inovatoare, prin îmbrățisarea riscului, a eșecului, a experimentelor multiple în laboratoare digitale și tehnologice smart pentru elevi.

Iată un exemplu istoric: în instalații de foraj, România era un driver tehnologic, acum nu mai suntem. România a excelat în echipamente petroliere de foraj și de extracție. Un român, Ion Basgan, a inventat sapa rotativă pentru foraj…după care am iesit din competiția internațională. Am pierdut contactul cu competiția tehnologică în momentul în care s-a făcut joncțiunea între tehnologia clasică și calculatoare.

Acum, lumea avansată face joncțiunea între IA și rețeaua creierelor umane inovatoare. Vecinii noștri, Ungaria, Cehia, Polonia și-au ales câteva domenii cheie, puține, și investesc masiv pentru a intra în rândul liderilor tehnologici: oameni, tehnologii, infrastructură și branduri locale. România, în ce domenii prioritare investește? Suntem pregătiți mental să susținem companiile inovatoare care vor fi în primii ani, poate nu putini, pe pierdere?! Vedeți exemplul companiei Google X, una dintre cele mai inovatoare companii din lume, care reușește să producă soluții radicale la problemele omenirii, dar care nu reușește să treacă pe profit de aproape un deceniu și jumătate.

De ce avem valoare adăugată mică în economia noastră față de vecini?

Una din cauze ține de costul energiei. Când tona de alumină importată este mai ieftină decât costul gazului pentru producția ei în țară înseamnă dispariția automată a producătorului român de resursă critică.

O altă cauză tine de capacitatea redusă de inovare locală și de transfer în economie. Politica economică ar trebui să pună presiune pe forta universităților de a inova, pe laboratoarele de cercetare high-tech, pe soluții inovatoare sociale, pe retehnologizarea companiilor private aflate în dificultate în competiția globală.

Economia României e de 6 ori mai puțin robotizată decât cea a Cehiei. În România funcționează doar 33 de roboți industriali la 10 mii de angajați, de 4 ori mai puțin decât media europeană, de peste 12 ori mai puțin decât în Germania… dar există câteva companii românești modernizate, de primă ligă mondială, de la care avem ce învăța despre cum se face saltul în rândul tehnologiei de vârf. Tot ele ne vor spune că tehnologia este importată și ce dificultăți întâmpină în crearea de noi tehnologii.

Mass-media are un rol major în a pune inovația ca temă de dezbatere publică și să ne întrebăm mereu, ca americanii, dacă vrem ca România să producă Potato chips sau Silicon chips? Sau cum ar spune bunicii noștri: e depășită povestea cu “grânarul Europei”, să fim măcar “brutarul Europei”. 

Dezbaterea a fost completată cu multiple perspective locale și europene, de către reprezentanții puternici ai mediului privat de afaceri, de către miniștrii economiei – Radu Ștefan Oprea, agriculturii – Florin Barbu, energiei – Sebastian Burduja, de secretarii de stat – Florin Spătaru, Teodora Preoteasa și de europarlamentarul Cristian Bușoi, Președintele Comisiei ITRE, inclusiv de către Nicolae Istudor, rectorul ASE.