Autor: Cristian Diaconescu Dezbatere INACO – Sunteți pregătiți pentru viitor? |
Este din ce în ce mai clar pentru toată lumea. Criza epidemiei de coronavirus este al treilea șoc al secolului, după 11 septembrie 2001, căderea Lehman Brothers în 2008, având drept consecință imediată contagiunea economică și financiară, în lanț.
Comunitatea internațională este supusă unui șoc uman, de producție și consum, pe termen scurt, precum și perspectiva unei crize financiare globale. În criza din perioada 2008 -2010, neîncrederea în mecanismele economice nu a condus la solicitarea societății privind intervenția guvernelor în piețe. Astăzi, oamenii se așteaptă la organizarea unei apărări colective împotriva epidemiei. Sunt salutate măsurile de forță luate de statele lovite de Coronavirus, instituțiile europene reduc plafoanele și limitările bugetare. Prin “flexibilizare”, UE anunță că a renuntat, temporar, la controlul cheltuielilor și la sancționarea deficitelor în statele membre.
- Se așteaptă intervenția marilor puteri, de la găsirea soluțiilor sanitare privind prevenția și tratarea Covid-19 până la limitarea consecințelor crizei economice care se anticipează. Eficiența guvernelor va fi judecată după capacitatea de a schimba comportamentul oamenilor.
- Se repoziționează rolul global al națiunilor, inclusiv simbolistica frontierelor. În condiții normale, starea sănătății nu este un criteriu de diferențiere, după argumentul naționalității. Reacția la virus presupune, în multe abordări naționale, prioritizarea propiilor cetățeni. Apare un nou tip de naționalism, care tinde să ridice ziduri între proprii cetățeni.
- Reapare încrederea în profesionalism. În primul rând, în sistemele medicale. De la găsirea metodelor medicale adecvate pentru combaterea epidemiei, până la vaccinuri, o lume întreagă așteaptă cu sufletul la gură, concretizarea expertizei medicale. O schimbare radicală – spre profesionalism – după ce crizele financiare (2008) și migrație (2015) au determinat o mare neîncredere în experiența profesională și creșterea populismului.
- Autoritarism. China a fost criticată pentru deficiențele în ceea ce privește alerta timpurie și lipsa de transparență, dar eficiența prin control în combaterea epidemiei a fost considerată o performanță demnă de respect. Cetățenii compară eficiența guvernului lor cu structurile de conducere din alte state.
- Managementul crizei. După experiența celorlalte crize (economică, refugiați, teroriști), guvernele au învătat că panica este cel mai mare dușman. După actele teroriste care au lovit Europa în 2015-2016 cuvintele de ordine erau “NU sta în casă, nu ceda în fața fricii, nu te panica, pentru că altfel teroriștii vor avea de câștigat”. În această perioadă, mesajele guvernelor se schimbă fundamental: “stați în casă, temerea ponderată este un factor de convingere a cetățenilor să-și ia măsuri de protecție personală, ca formă de responsabilitate“. Ceea este clar pentru întreaga comunitate politică este faptul că nicio strategie politică nu va avea influență dacă nu se referă în termeni concreți la combaterea Covid -19. Este de așteptat chiar un nivel ridicat de tensiune socială în condițiile în care politicienii nu acționează rapid si structurat pentru combaterea epidemiei. Globalismul este vulnerabil, ca și ultranaționalismul agresiv. Statele reacționează național, dar nimeni nu își imaginează că fără un efort conjugat, prin cooperare internațională, epidemia ar putea fi contingentată. Populiștii pierd politic dacă în exercițiul guvernamental păstrează tentația mesajelor în dauna soluțiilor concrete. O lume în schimbare, cu un deznodământ greu de anticipat.
Al treilea soc al secolului – Stiri
martie 22, 2020 @ 10:05 pm
[…] Articol publicat si pe site-ul INACO. […]
Al treilea soc al secolului - Stiri Online 24h
martie 22, 2020 @ 10:59 pm
[…] Articol publicat si pe site-ul INACO. […]
Ora Noua » Cristian Diaconescu: Al treilea soc al secolului
martie 25, 2020 @ 4:11 pm
[…] Articol publicat si pe site-ul INACO. […]