Doar trei dintre cele 16 obiective ale Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare și Inovare a României 2014-2020 s-au realizat până în ultimul său an de implementare
Echipa de profesionisti voluntari ai INACO au analizat faptele publice înainte de intențiile deja anunțate, la rece, a rezultatelor înregistrate în ultimul an de implementare a „Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020”, adoptat de legislativul României. Dintre cele 16 ținte oficial asumate acum 7 ani doar 3 sunt atinse (unul fiind încă cu semnul întrebării), unul este realizat parțial, iar 12 nu sunt realizate în ultimul an de implementare, ba chiar cu regrese ingrijoratoare. Asociația INACO consideră că o fidelă analiză a gradului de implementare a tuturor planurilor și strategiilor naționale, ar imprima viteză în faptele publice în anul 2020, pentru a putea avansa un plan și mai ambițios de dezvoltare pentru următorul deceniu, mai creativ și mai inovativ, cu atât mai mult cu cât, chiar de 1 iulie, Banca Mondială a anunțat trecerea României în categoria statelor cu venituri mari în lume pentru prima dată în istoria țării noastre, iar Uniunea Europeană alocă 100 de miliarde de euro pentru cercetare-dezvoltare-inovare în perioada 2021-2027.
”În topul 3% mondial ne regăsim ca națiune română doar cu cercetarea, universitățile și sectorul IT, susțin experții organizației neguvernamentale INACO – Inițiativa pentru Competitivitate. Adică exact cu domeniile care au combinat inteligența cu tehnologia. Macheta Laserului de la Măgurele este principala atracție la pavilionul României în cadrul expozițiilor internaționale la care am participat în ultimii ani. Fizica fotonucleară este domeniul în care găzduim, într-adevăr, cea mai avansată unitate de cercetare din lume și care dezvoltă proiectul Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics ELI NP. Bitdefender este liderul global în securitate cibernetică. În clubul global al celor 479 de companii unicorn, existente la mijlocul anului 2020, regăsim Ui-Path, companie fondată tot de români, în SUA, în domeniul inteligenței artificiale și care acum este evaluatăla peste 10 miliarde de dolari. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și Academia de Studii Economice din București sunt în top 3% universități din lume în acest an. Pentru a performa în economie, în educație, în decizia publică deopotrivă, avem de făcut același lucru: să combinăm inteligența, cu tehnologia și cu empatia socială pentru a nu lăsa niciun cetățean în urmă. De la on-line, la om-line, cum îmi place să spun. În acest scop avem nevoie de cercetare și inovare”, consideră Andreea Paul, președintele INACO și conferențiar universitar doctor la Facultatea de Relații Economice Internaționale, ASE.
100 de miliarde de euro
Uniunea Europeană s-a ambiționat să propună în acest an tuturor statelor membre cel mai puternic program investițional pentru cercetare și inovare în perioada 2021-2027, Horizon Europe – în valoare de 100 de miliarde Euro, pentru a ne modela viitorul mai verde, durabil, digital și competitiv. 70% din aceste fonduri se vor îndrepta către IMM-urile inovative, disruptive și cu potențial de extindere. O oportunitate pentru companiile și instituțiile de cercetare românești deopotrivă pentru a trece din laboratoare pe piață.
Guvernul României vine la rândul său cu Planul Național de Investiții și Relansare Economică, tot de 100 de miliarde euro pentru 2020-2030, unde domeniul CDI nu apare nici în cuprins (pg. 3), nici între obiectivele specifice (pg. 6-8), în schimb apare menționat fie între paranteze, fie este expediat în propunerile de dezvoltare ale infrastructurii cercetării, în granturile alocate companiilor sau în absorbția fondurilor europene alocate pentru următorii 7 ani. Ori fără creativitate și cercetare nu poți relansa economia pe termen lung. Fără inovare și antreprenoriat nu poți modela viitorul. Noi tot repornim economia săptămânal, cât ne țin bateriile, în loc să-i facem și o echilibrare de roți ca să nu ne bage în șanț, cum spune Constantin Gătin, sociolog și expert INACO, și să-i mai punem câțiva cai putere pentru a fi competitivi completează Andreea Paul. Socotelile și regulile teatrului electoral desfășurat la fiecare 4 ani sunt altele, dar chiar și așa merită să încercăm o abordare nouă, potrivită maratonului tehnologic și inovativ al secolului nostru digital cu dezvoltare exponențială, transmit experții INACO.
Fapte, nu vorbe!
Dintre cele 16 ținte oficial asumate acum 7 ani doar 3 sunt atinse (unul fiind încă cu semnul întrebării), unul este realizat parțial, iar 12 nu sunt realizate în ultimul an de implementare. Andreea Paul și Anca Tamaș, experte și voluntare INACO, au analizat fiecare obiectiv în parte (vezi Tabel nr. 1) și au comparat ”obligațiile legale/declarațiile de intenție” cu realizările surprinse în ultimele baze de date oficiale disponbile la nivel național, internațional și în rapoartele de profil (Eurostat, Statista, U.S. Patent and Trademark Office, European Union Intellectual Property Office, Global Innovation Index 2019, rapoarte ale Comisiei Europene etc.).
”Unul dintre obiectivele atinse - depunerea a cel puțin 60 de aplicații de brevete anual în SUA până în anul 2020, era în realitate depășit încă din anul 2009, ceea ce ne face să credem că ținta a fost greșit stabilită la momentul adoptării Strategiei naționale de CDI 2014-2020. România avea 165 de aplicații de brevete USTPO depuse în 2015, conform ultimelor date oficiale disponibile.
Un alt obiectiv atins, ba chiar depășit, este acela al co-publicațiilor în parteneriat public-privat raportat la 1 milion de locuitori. România se află pe antepenultimul loc în UE la acest indicator (vezi Tabel nr. 1)”, arată Andreea Paul.
”România avea 231 de firme gazelă tinere, cu creștere rapidă a numărului de angajați, în anul 2017 (unele dintre ele fiind inovative – nu am găsit oficial aceste informații nici la INS, nici la BNR, nici la Eurostat), peste ținta de 150 de firme inovative cu creștere rapidă asumate în Strategia națională de CDI a României. Evaluarea INACO este intuitivă din acest punct de vedere”, explică Anca Tamaș.
Un obiectiv este realizat parțial, iar restul de 12 sunt nerealizate, foarte departe de țintele asumate pentru anul 2020. Ba chiar unele obiective asumate pe hârtie, în lege, înregistrează regrese semnificative față de valorile înregistrate în anul 2014, anul în care a fost elaborată strategia CDI (vezi Tabel nr. 1). Cum să ne setăm în aceste condiții așteptările pentru noi promisiuni?
Să nu ne mire efectele în economia reală și nici că suntem oficial declarați ”cea mai slabă economie inovatoare din UE” (31% din performanța medie europeană în Tabloul inovării din 2020), doar avem cea mai mică pondere a resursei umane angajate în știință și tehnologie din UE, cele mai puține competențe digitale la nivelul populației și România alocă cele mai mici fonduri publice pentru CDI în ultimii ani din UE (0,13% din PIB în 2020, față de media europeană de peste 2% din PIB). Învățarea de-a lungul vieții, investițiile private în cercetare ale companiilor sau exporturile de servicii intensive în cunoaștere ne așează tot la coada clasamentului european, îngrijorător în urma statelor aflate pe penultimul loc.
Odată conștientizate aceste realități INACO consideră că am putea recalibra roțile și motorul economiei și se întreabă retoric: Cum am putea crește calitatea vieții românilor fără digitalizarea și modernizarea educației, fără competențe și cunoaștere - combustibilul inovării, fără caii putere atașați economiilor Suediei, Austriei, Germaniei sau Danemarcei care alocă anual peste 3% din PIB cercetării-dezvoltării-inovării?
Pariul pe inovație
”Studiul din iunie 2020 publicat de McKinsey arată că pariul pe inovație este răspunsul la redresarea economică post-COVID-19 (detalii: https://www.mckinsey.com/business-functions/strategy-and-corporate-finance/our-insights/innovation-in-a-crisis-why-it-is-more-critical-than-ever). Dar, foarte puțini conducători de afaceri mari sunt pregătiți să facă față acestei provocări. Dintre executivii celor peste 200 de organizații din diverse industrii analizate de McKinsey, peste 90% consideră că inovarea afacerii lor este critică în următorii cinci ani pentru că s-a schimbat dramatic și va continua să se schimbe comportamentul consumatorilor. Dintre acești executivi, doar 21% au experiența necesară, resursele și voința de a urmări creșterea prin inovare, iar 2/3 dintre ei cred că acesta va fi cel mai dificil moment din cariera lor. Cu excepția industriei farma și a materialelor medicale, toate celelalte industrii au înregistrat scăderi dramatice ale investiției în inovare. Înfricoșător, nu?! Vorbim nu de SRL-uri din România ci de marile companii americane și internaționale studiate de McKinsey. Și totuși, unde este o criză, sunt și multe oportunități. Faptul că vedem oportunitățile, nu înseamnă că le vom putea folosi automat. Dar, dacă facem ceva în sensul ăsta, avem mult mai multe șanse. Românii sunt creativi individual. Organizațional? Pe ultimul loc din UE. De ce? Pentru că doar vorbim despre inovare și cercetare, dar le îngrădim într-un sistem birocratic care le sufocă. Predau din 2012 creativitate la ASE București și majoritatea studenților și masteranzilor încă mai cred că a fi creativ este apanajul mediului artistic, al industriilor creative. Creativitate înseamnă nu generarea de idei, ci punerea lor în practică. Or, imprevizibilitatea mediului de afaceri românesc și birocratizarea excesivă fac acest lucru extrem de dificil”, adaugă Mariana Nicolae, profesor universitar emerit, mentor pentru leadership, creativitate, comunicare interculturală și voluntară în comunitatea de profesioniști ai INACO.
INACO continuă să acționeze pentru conștientizarea decidenților publici că e necesar să arunce un ochi spre comunitatea viitorului, inclusiv spre cercetare-dezvoltare și inovare. În acest sens au fost semnate primele 14 parteneriate între Asociația INACO și instituțiile publice locale și centrale pentru stimularea creării Grupurilor de Inițiativă Locală pentru Economia Viitorului, care să contribuie la construcția satului viitorului și ale orașelor smart, cu accent pe dezvoltarea polilor de competențe, de productivitate, de creativitate, de cercetare și dezvoltare (INACO, 2019 și 2020).
